CUPRINS

*  CAPITOLUL K - CONCLUZII
*  CAPITOLUL L - PROPUNERI
*  ANEXA - SITUATIA PRIVIND CHELTUIELILE TRANSFERATE SPRE FINANTARE BUGETULUI LOCAL SI GRADUL DE ACOPERIRE A FONDURILOR NECESARE

Mesaj Cãtre Cititor


STIMATE CITITOR

Cu speranta ca lectura si cunoasterea acestui raport va constitui un câstig pentru dumneavoastra, vã multumesc pentru timpul acordat.

Cu stima,
IOAN GHISE
Primarul Municipiului Brasov
Legendã


Legendã
AP = administratia publica
APL = administratia publica locala
MAP = ministerul administratiei publice
L = lege
HG = Hotarâre de Guvern
OG = Ordonanta de guvern
CJ = Consiliu judetean
CL = Consiliu Local
DP = Dispozitie de primar,
NM = Norme metodologice
OUG = Ordonanta de urgenta a Guvernului


Capitolul A - Cadru General


1. Coruptia în România - cauze si origini
1. Politica a devenit în România cale sigura de a face bani multi cu eforturi reduse si competente precare.
2. Comunismul a creat o clasa de oameni incapabili sa produca resurse dar în stare sa si le însuseasca de la altii prin orice mijloace (furt, minciuna, santaj, intrigi). Categoriile cele mai reprezentative de membri ai acestei clase erau : activistii de partid, expertii ideologici ai aparatului de propaganda al partidului, cadrele asa-zisei administratii tehnocrate a întreprinderilor socialiste, specialistii în legislatia socialista, functionarii institutiilor specifice ale statului socialist, global luati - expertii minciunilor economice si politicii pentru intoxicarea ideologica a maselor.
3. Existenta acestei clase este una din originile coruptiei dupa revolutie. Ramasa fara ocupatie si în afara istoriei, aceasta clasa a înteles ca supravietuirea si întarirea ei depindea de mentinerea monopolului statului asupra resurselor si punerea acestui monopol sub controlul clasei politice a fostilor activisti comunisti.
4. Urmasii aparatului de partid si de stat comunist sunt clientela partidului-stat din democratia noastra originala.
5. Starea de coruptie din România de azi are la origine conjugarea a doi importanti factori: - monopolul de stat asupra resurselor cu lichelismul elitei care domina azi structurile statului. Odata ce resursele sunt monopolizate de stat, accesul la ele nu mai este liber si totul depinde în mod inevitabil de coruptie. Coruptia, pentru a putea functiona eficient si pentru a-si asigura imunitatea, conduce la aparitia, formarea si consolidarea unei administratii clientelare.
6. Mentinerea de catre stat a monopolului asupra resurselor atrage inevitabil oameni lipsiti de scrupule si corupti, cu atât mai mult cu cât aceasta clasa de paraziti sociali este pregatita înca din timpul comunismului.
7. Tandemul "clasa politica - economie si administratie clientelara" este singura solutie de supravietuire a partidelor care cresc nemasurat.
8. Cine monopolizeaza resursele statului, doar acela poate deveni puternic si numai cine este puternic poate reusi sa para respectabil.”
Ideile de mai sus au fost extrase din articolul d-lui Horia Roman Patapievici aparut în Suplimentul "LAI'-Cotidianul nr. 52 din 30 dec. 2002.
Consideram suficient de clara si fundamentata aceasta explicatie a cadrului general care a stat la baza fenomenului de coruptie în societatea româneasca. Ca si segment al acestei generalitati avem APL (Administratia Publica Locala) din România.


2. Observatii importante
Merita observata legatura între ceea ce se petrece acum în APL si unele directive emise de NKVD (fostul KGB - serviciul secret sovietic) la Moscova în iunie 1946 pentru tarile din orbita sovietica (printre care si România).
Verificati daca cele ce urmeaza se regasesc în administratia publica locala din România - Directiva nr. :
5 - Trebuie realizata în mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un singur partid, având grija ca toate rolurile cheie sa revina acelor oameni care apartin serviciilor secrete.
8 - Se va acorda o atentie deosebita persoanelor cu capacitati organizatorice si cu popularitate. Acesti oameni trebuie cooptati, iar în cazul în care se opun, se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare.
9 - Se va urmari ca functionarii de stat (exclusiv organele de securitate si din industria minelor) sa aiba retributii mici, aceasta se refera îndeosebi la sfera sanatatii, justitiei, culturii, respectiv la cei care detin functii de conducere.
14 - Trebuie facut totul ca hotarârile si ordinele, fie acestea cu caracter juridic, economic sau organizatoric - sa fie nepunctuale.
15 - Trebuie facut totul ca anumite cazuri sa fie discutate concomitent de mai multe comisii, oficii si institutii, însa nici una dintre ele sa nu aiba drept de decizie înainte de a se consulta cu celelalte (fac exceptie cazurile care vizeaza industria minelor).
32 - Trebuie extinsa birocratia statului în cel mai înalt grad în toate domeniile. Este admisa critica activitatii organelor administrative, însa nu se admite nicidecum scaderea numerica a personalului si nici functionarea normala a aparatului birocratic.
40 - Trebuie ca reprezentantii opozitiei politice sa fie închisi. Se va încerca prin toate mijloacele racolarea acelor opozanti care se bucura de stima populatiei. Daca nu cedeaza, trebuie compromisi prin campanie de denigrare.
42 - Se interzice judecarea sau chiar criticarea publica a acelor conducatori numiti de catre partid, care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemultumirea angajatilor. În cazuri drastice se recheama din functie, fiind numiti în pozitii similare sau superioare. La sfârsit, trebuie pusi în functii de conducere si tinuti în evidenta drept cadre de rezerva pentru perioada schimbarilor ulterioare.


3. Despre administratia publica locala (APL)
Caracteristici dominante:
Principalele cauze care produc functionarea nedemocratica si ineficienta a Administratiei Publice Locale în România sunt urmatoarele patru:
3.1. Ilegalitatea
3.2. Generalizarea minciunii
3.3. Primarii sunt în opozitie (sustinuti minoritar în Consiliile Locale)
3.4. Confiscarea deciziilor autoritatilor deliberative (în Consiliile Judetene si Consiliile Locale) de catre consilieri care emit hotarâri pentru interesele proprii fara sa raspunda personal în fata cetatenilor – alegatorilor. Mentionam ca sistemul de APL din România a fost creat, întretinut si perpetuat, începând cu 1990, de catre acelasi partid de guvernamânt, actualul PSD (fost PDSR, fost FDSN, fost FSN, fost CFSN, fost PCR), prin majoritatile care le-a avut în Parlament. Între 1992 - 1996, PSD a condus o coalitie majoritara în legislativ. Toate cele trei legi organice ale administratiei locale, aparute dupa Revolutie, în 1991, 1996, 2001, au fost initiate, promovate si modificate prin vointa aceluiasi partid - PSD. Asadar sistemul instituit si prezentat în continuare reprezinta conceptia si practica despre APL a unuia si aceluiasi partid de guvernamânt, actualul PSD.
Sistemul actual de functionare a administratiei locale a fost creat în aprilie 2001 prin legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, în mod exclusiv prin vointa PSD - partid de guvernamânt, majoritar atât în Senat, în Camera Deputatilor, în Consiliile Judetene cât si în cele mai multe din Consiliile locale. Aici se cumuleaza efecte atât ale Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale, cât si ale Legii nr. 70/1991, republicata în 1996, a alegerilor locale.
Dupa alegerile parlamentare din noiembrie 2000, în România pentru prima data dupa Revolutia din 1989 un partid - PSD - conduce singur aproape întreaga structura a puterii de stat - PSD are Presedintele României, majoritatea în ambele Camere ale Parlamentului, are toti prefectii judetelor din întreaga tara, are 38 din 41 presedinti ai Consiliilor judetene, are majoritati relative sau absolute în aproape toate Consiliile Judetene si Consiliile Locale din România. PSD are primari în peste 80 % din localitatile tarii. PSD are toti sefii structurilor judetene descentralizate ale ministerelor si agentiilor guvernamentale ca si membri ai PSD sau numiti de partidul de guvernamânt si care pot fi oricând revocati din functii.
PSD a numit toti membrii în AGA (adunarea generala a actionarilor), Consiliile de Administratie si toti directorii executivi la toate societatile comerciale care înca mai sunt în proprietatea statului si nu s-au privatizat. Aceste numiri s-au facut prin intermediul APAPS (fostul FPS = fondul proprietatii de stat).
Patronatul si conducerea societatilor comerciale private, care s-au nascut din privatizarea fostelor întreprinderi socialiste de stat, provin preponderent din fostele cadre de conducere ale PCR si ale fostei securitati.
Daca se tine cont si de faptul ca toate numirile de conduceri în institutii publice (inclusiv la scoli sau spitale, etc. în functia de director sau director adjunct), se fac în functie de apartenenta politica a candidatilor la PSD, atunci este si mai clara imaginea generala a mediului în care functioneaza APL din tara noastra. Practic este o realitate si nu este un abuz de limbaj sa se afirme ca PSD este prescurtarea denumirii de PARTIDUL STAT AL DIRECTORILOR = PSD.
România cunoaste o criza generalizata a tuturor sistemelor (sociale, economice, politice, de sanatate, învatamânt, crize firesti într-o perioada de timp post revolutionara).
Problema de fond a sistemului de APL din România este ca acest sistem îsi reduce parametrii de performanta si se distanteaza prin efectele actiunii practice de la standardele europene în materie.
Disfunctiile sistemului în loc sa se reduca, atât ca numar cât si ca amploare, se înmultesc si îsi amplifica efectele nocive si perturba grav întreaga societate româneasca.
Cauze de fond ale acestor situatii de criza sunt: lipsa de eficienta si responsabilitate individuala în actul administrativ, precum si lipsa de principii aplicate si confuzia generata în mod premeditat prin lege, între atributii ale deliberativului intersectate cu cele ale executivului. Pentru corectarea acestor erori este nevoie de vointa politica a Guvernului si de cea a PSD prin majoritatile sale din Parlament.
În mod nefericit si nemeritat victimele acestui sistem sunt toti cetatenii din România - alegatorii .
Profitorii acestui sistem corupt, confuz si ineficient sunt cei care îl gestioneaza, partidul conducator, majoritar si clientela lui politica si financiara.
Acestia invoca foarte des notiunile de "democratie si de interes general" dar în practica li se inverseaza sensul pentru a directiona beneficiile sistemului instituit catre clientela politica si financiara a Puterii, adevaratii beneficiari.
În continuare, vor fi prezentate exemple concrete de situatii care demonstreaza cum este afectat în mod nociv caracterul democratic al activitatii din administratia locala din România.

Capitolul B - Încalcarea Continuã a Legalitãtii


1 - Încalcari de lege comise de Guvern
În mod constant Guvernul în activitatea lui curenta încalca urmatoarele prevederi din Legea nr. 215/2001 a APL:
Nu consulta structurile asociative ale autoritatilor APL înainte de adoptarea deciziilor care le privesc în mod direct - ignora existenta APMO (Asociatia Primarilor din Marile Orase) sau structurile asociative ale alesilor locali ai partidelor, (structuri înregistrate juridic ca si organizatii neguvernamentale)
- se încalca astfel art. 8 din Legea 215/2001.
- în procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crearii de noi servicii publice Guvernul stabileste si impune responsabilitati autoritatilor APL fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pentru realizarea respectivelor responsabilitati - se încalca art. 7, alin. 3 din Legea 215/2001.
Exemple: - H.G. nr. 104/2002 - transferul a 16 centrale electrotermice din proprietatea statului - S.C. TERMOELECTRICA - în proprietatea si responsabilitatea autoritatilor APL fara consultare si fara asigurarea resurselor financiare corespunzatoare.
- O.G. nr. 70/2002 privind finantarea de catre APL a unitatilor sanitare din structura Ministerului Sanatatii si Familiei.
- Transferul responsabilitatii de finantare a cheltuielilor de functionare, întretinere si investitii ale unitatilor din învatamântul preuniversitar catre autoritatile locale, fara asigurarea resurselor necesare.
- Alte activitati de asistenta si protectie sociala ale caror responsabilitati de finantare s-au transferat catre comunitatile locale si pentru care nu s-a asigurat nivelul necesar de resurse financiare se afla în lista din anexa:
„Politica de imagine a Guvernului”
APL, primariile si CJ sunt sufocate sub povara obligatiilor de a finanta noi activitati pe care Guvernul le transfera si le impune la nivel local fara consultarea autoritatilor APL, asa cum legea obliga. În acelasi timp Guvernul initiaza la nivel central programe nationale „de imagine” de exemplu :
Guvernul:
„da” -cornuri si lapte pentru scolari
„da” -masini pentru transportul elevilor la scoala
„da” -retete gratuite de medicamente în cadrul programului national de sanatate
Aceste programe se fac din banii care ramân la dispozitia Guvernului dupa ce se elibereaza bugetul central de presiunea tuturor obligatiilor de finantare care s-au transferat la nivel local. De fapt politica duplicitara a Guvernului este dusa în asa fel ca se prezinta la exterior imagine de prosperitate si de reforma în timp ce în tara primariile sunt blocate financiar sub povara obligatiilor legale de finantare a multor activitati pentru care lipsesc resursele. Adica autoritatile APL - CJ, CL si primarii apar ca „rele” pentru ca nu „dau” cât ar trebui dupa lege, în timp ce Guvernul apare ca „bun”, el face programe sociale si da gratuitati. Este adevarat ca cea mai mare parte a acestor programe nationale cu bani de la buget se deruleaza prin firmele membrilor PSD.


2 - Încalcari de lege comise de prefecti
Prefectii exercita în mod arbitrar si discretionar controlul de legalitate pentru ca legea nu îi responsabilizeaza pentru aceste abuzuri. Prefectii ataca sau nu în instantele de contencios administrativ actele autoritatilor publice locale în functie de interesele personale sau politice de moment. Doar Primul Ministru sau Ministrul Administratiei Publice îi pot sanctiona pe prefecti pentru abuzuri comise în exercitarea functiei atâta timp cât Justitia nu functioneaza independenta de politic.
În unele situatii prefectii exercita control de oportunitate?! privind activitatea primarilor de la alte partide decât cel de guvernamânt, desi legea nu le permite asa ceva.
Exemple: Brasov, Cluj-Napoca
Aceste rapoarte de control de oportunitate sunt ulterior valorificate de catre prefecti împotriva primarilor de la partide din opozitie pentru discreditarea publica a acestora.

3 - Încalcari de lege comise de autoritatile deliberative Consilii Judetene, Consilii Locale
A– Hotarârile CJ sau CL emise nelegal sunt sau nu sunt atacate în instanta de catre prefecti în exercitarea controlului de legalitate doar în masura în care aceste hotarâri deranjeaza interesele personale, politice sau financiare ale prefectilor sau ale clientelei PSD.
B - Dispozitiile presedintilor CJ sau ale primarilor sunt controlate de legalitate dupa acelasi regim discretionar si aplicarea legii se face abuziv de catre prefecti atunci când sunt în discutie acte emise de autoritati executive-primari, care nu sunt membri ai partidului de guvernamânt.
C - Se mentin ilegal în functie consilieri locali sau judeteni aflati în situatii de incompatibilitate - contrar prevederilor Legii nr. 378/2002, care aproba si modifica O.G. nr. 5/2002, din cauza ca prefectii refuza sa constate prin ordin încetarea mandatului de consilier, asa cum prevede legea. Prefectii, executa facultativ dispozitiile imperative ale legii pentru ca MAP tolereaza aceste ilegalitati pentru a servi mai bine clientela politica a PSD.
Nimeni nu raspunde cu nimic pentru aceste ilegalitati. Primii care încalca legea sunt chiar reprezentantii Guvernului, prefectii, obligati prin lege sa vegheze la respectarea legii în APL. Sunt Consilii Locale în care 16 din totalul de 31 de consilieri sunt de un an de zile în stare de incompatibilitate (exemplu Consiliul Local Brasov). Cu toate acestea, Consiliul Local functioneaza în continuare în conditii de nelegalitate, ca si când nimic nu s-ar fi întâmplat si de parca nu ar exista nici o lege privind aceste incompatibilitati ale alesilor locali!!! Incredibil dar adevarat !!!
Situatiile de confuzie si haos în care se afla de un an de zile CL din Bucuresti, Brasov sau Cluj-Napoca, sunt edificatoare pentru dezastrul din sistemul APL.
D - exemple de încalcari de lege la CL Brasov:
- Secretarul interimar numit de prefect nu este functionar public asa cum prevede legea
CL blocheaza în mod deliberat si prin încalcarea legii organizarea concursului pentru postul vacant de secretar al localitatii;
- Se emit zeci de HCL prin încalcari flagrante ale legii fara ca prefectul sa sesizeze instanta de contencios administrativ (desi primarul l-a avertizat conform legii pe prefect de aceste nelegalitati în termenul prevazut de lege).
- În zeci de cazuri nu se respecta procedura legala de convocare a sedintelor de CL.
- Nu se respecta procedura legala de adoptare a HCL.
- Proiecte de HCL (cu zecile) nu se dau publicitatii înainte de sedinta.
- În mod regulat se adopta HCL fara raport de specialitate obligatoriu conform legii.
- NU se respecta numarul necesar de voturi prevazut de lege pentru adoptarea HCL si cu toate acestea se accepta de catre prefect zeci de HCL ca fiind legal adoptate pentru ca asa o cer interesele de partid.
- Proiectele de HCL nu se distribuie tuturor consilierilor (în multe cazuri, proiecte de HCL, se distribuie doar unora dintre consilierii unei majoritati conduse de PSD. Secretarul numit de prefect îsi îndeplineste discretionar atributiile.
- CL emite hotarâri pe domenii în care nu are competenta sau/si pentru care nu are drept de initiativa . Respectivele HCL se valideaza ca legale de catre secretar si de catre prefectul care l-a numit pe secretar

4 - Încalcari de lege comise de autoritati executive - presedinti de CJ, primari
Actiunile de sanctionare administrativa, civila sau penala a autoritatilor executive se pot aplica mai usor pentru ca este vorba de responsabilitati individuale directe ale persoanelor fizice în posturi de autoritate. În timp ce pentru alesii locali apare si raspunderea fata de alegatori (în cazul primarilor, viceprimarilor, presedinti, vicepresedinti de CJ), prefectii si subprefecti raspund doar în fata primului ministru care i-a numit.
Fata de încalcarile de lege comise de catre autoritatile executive, prefectii intervin preferential într-un fel sau altul în functie de apartenenta politica la PSD a respectivelor autoritati. Practic controlul de legalitate a devenit un instrument folosit discretionar de catre Guvern - Puterea centrala, împotriva adversarilor politici.

Capitolul C - Autonomia Administrativa si Financiara



1 - Restrângerea autonomiei administrative
Guvernul stabileste prin HG sau OG limitari privind numarul de personal din primarii, normative de cheltuieli privind convorbirile telefonice sau dreptul la un anumit numar de masini ale autoritatilor APL plecând de la criteriul numarului de locuitori si facând abstractie de nevoile si realitatile specifice la nivel local. Acest fapt se petrece chiar daca localitatile respective genereaza în bugetele locale ponderi mari ale veniturilor proprii - exemplu OG nr. 80/2001. Se încalca astfel art.3 ,4, 5, 7 alin 1 si 2, din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale


2 - Restrângerea autonomiei financiare
Aceasta se petrece ca si consecinta a faptului ca an de an sumele aflate la dispozitia autoritatilor APL pentru a fi distribuite din buget pentru rezolvarea treburilor publice locale sunt tot mai reduse procentual din totalul veniturilor comunitatilor locale. Aceasta se petrece deoarece Guvernul prin acte normative speciale încarca cu responsabilitati de finantare comunitatile locale cu mult peste posibilitatile lor reale. Modalitatea aceasta de a conduce este în contradictie cu Legea nr. 199/1997 - ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale - se încalca art. 4, alin. 2, 3, 4 si art. 9, alin. 1.


3 - Resursele financiare
1 - Resursele financiare aflate la dispozitia autoritatilor APL sunt insuficiente si ca urmare a distributiei fondurilor în lipsa oricaror criterii obiective si transparente în procedurile de transfer al fondurilor de la nivel central pentru echilibrarea bugetelor locale.
2 - În lipsa consultarii autoritatilor APL înainte de adoptarea unor decizii care le privesc pe acestea în mod direct, Guvernul impune responsabilitati financiare pentru autoritatile locale fara ca acestea sa aiba resurse proportionale. Apare astfel permanenta incertitudine privind cheltuielile obligatorii si imposibilitatea de planificare eficienta a bugetelor. Disfunctiile în activitati curente decurg de la sine. Se încalca Legea nr. 1999/1997, art. 9, alin. 2 si Legea nr. 215/2001, art. 7, alin. 3.
3 - Sistemul de relatii fiscale nu este proiectat într-o perspectiva pe termen mediu sau lung, ci mai degraba este facut pentru a construi solutii ad-hoc la problemele aparute. Acest lucru se datoreaza faptului ca nu exista o imagine clara a responsanbilitatilor care în finalul procesului de descentralizare vor fi transferate APL. În plus, nu exista evaluari suficient de clare ale costurilor pe care le presupun aceste responsabilitati.
4 - Nu exista standarde (minime sau medii) pentru evaluarea costurilor diferitelor responsabilitati ale APL. Din aceasta cauza evaluarea dezechilibrului vertical pe care transferurile inter-administrative ar trebui sa îl acopere este foarte aproximativa.
5 - Echilibrarea bugetelor locale la nivel judetean se face de regula ad-hoc, în lipsa oricaror reguli si proceduri. Când totusi acestea exista atunci ele nu se respecta. Acest fapt împiedica planificarea bugetelor locale si creste riscul deciziilor arbitrare si discretionare, amplifica sistemul clientelar si coruptia.
6- Evolutia fondurilor banesti la dispozitia CL.
- în anul 2001 aproximativ 60 % din veniturile bugetelor locale se duceau pe cheltuieli cu destinatie speciala stabilite prin lege.
- ca urmare a unor noi acte normative aparute, în anul 2002, circa 80 % din veniturile bugetelor locale au avut destinatia obligatorie si prestabilita prin legi sau HG. În aceste conditii, autonomia financiara a localitatilor s-a redus cu mult. Aceasta evolutie va face ca în anul 2003 peste 90 % din veniturile locale sa fie predestinate pe cheltuieli cu destinatie obligatorie stabilita prin lege, ramâne ca sumele pentru dezvoltare si investitii sa tinda spre 0 (zero).!?!

Capitolul D - Consultarea Structurilor Asociative ale Autoritatilor APL


Consultarea de catre Guvern sau MAP a autoritatilor publice locale în procesul de pregatire si luare a deciziilor în problemele care le privesc în mod direct este de obicei formala iar de cele mai multe ori nu se face consultare deloc. Comasarea în cadrul FALR (Federatia Autoritatilor Locale din România) a mai multor asociatii: AMR (Asociatia Municipiilor din România), AOR (Asociatia Oraselor din România), ACR (Asociatia Comunelor din România, ACJ (Asociatia Consiliilor Judetene din România) si uniformizarea politica a conducerilor structurilor componente ale acesteia (ca PSD) face ca declarata consultare sa devina un dialog intern de partid PSD, de la organele superioare - Ministrul Administratiei Publice la subordonatii sai pe linie de partid, sefii structurilor asociative ale autoritatilor locale mai sus mentionate.
Guvernul , în mod special MAP ignora existenta altor structuri asociative ale autoritatilor APL si nu le consulta. Astfel MAP încalca propria lege Legea nr. 215/2001, art. 8 fara a raspunde în vreun fel pentru aceasta. Încercarile repetate si insistente ale APMO (Asociatiei Primarilor din Marile Orase) de a fi consultata si de a dialoga cu MAP nu au beneficiat de atentie din partea Guvernului. Primarii, autoritati executive locale, membri ai asociatiei, reprezinta 10 dintre cele mai mari municipalitati din România începând cu capitala Bucuresti, (Alba Iulia, Bistrita, Brasov, Cluj-Napoca, Deva, Giurgiu, Hunedoara, Oradea, Timisoara). În aceste municipii locuiesc mai mult de patru milioane din cetatenii României. Se încalca de catre MAP în mod constant si premeditat Legea nr. 199/1997 - art. 4, alin. 6.

Capitolul E - Statutul Alesilor Locali


Prin proiectul de lege privind statutul alesilor locali, Guvernul, încearca pentru a treia oara în ultimii doi ani sa promoveze în Parlament, o procedura pentru sanctionarea si demiterea Primarilor pe cai administrative si nu în urma unor condamnari ramase definitive ale Justitiei.
Conducerea PSD, înca din februarie 2001, a declarat public intentia premeditata a Guvernului Nastase de a crea prin viitoarea lege privind statutul alesilor locali, proceduri cu care sa poata demite primarii prin mijloace administrative, altfel decât prin hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile ale Justitiei – vezi Ziarul Curierul National din 23 februarie 2001.
Doar interventia de ultim moment a reprezentantilor comisiei institutionale a CPLRE a facut ca Primul Ministru sa retraga din dezbaterea Parlamentului propunerile de sanctionare si demitere a primarilor prin proceduri nedemocratice care se doreau a fi introduse prin Legea privind statutul alesilor locali. De asemenea, în perioada 1992 - 1996 când s-a aflat la guvernare, PSD cu acelasi ministru la conducerea MAP, peste 120 de primari (dintre care peste 100 (o suta) ai partidelor din opozitie) au fost demisi de catre Guvern în lipsa unor hotarâri definitive si irevocabile ale Justitiei. Si atunci - în 1995 - doar interventia ferma a organismelor europene a facut sa se corecteze abuzurile Guvernului PSD (atunci numit FDSN, apoi PDSR, apoi PSD).
Se constata o obsesie a MAP de a crea pârghii legale prin care sa poata santaja si apoi demite alesii locali de la alte partide decât cel majoritar de guvernamânt. Practic, se constata o obsesie a PSD în a înabusi optiunea democratica a cetatenilor pentru alti alesi locali decât cei ai PSD. Reiese astfel spiritul de partid totalitar al PSD.
Campania sustinuta si nedemocratica a PSD împotriva alesilor locali ai altor partide decât cel de guvernamânt a facut ca în doi ani de la alegerile locale din anul 2000, PSD sa racoleze si sa-si înregimenteze mai mult de 1/3 (o treime) din primarii din tara ai altor partide. La ultimele alegeri locale din iunie 2000, PSD a câstigat ~ 1200 de primari din totalul de 2957 de primari alesi.
În doi ani, ca urmare a presiunii la care au fost supusi, alti peste 1000 (una mie) de primari si-au parasit partidele pe listele carora au fost alesi si s-au înscris membri la PSD. Mai mult, câteva mii de consilieri locali si judeteni au procedat la fel, ca urmare a agresiunii PSD împotriva alesilor locali de la partidele din opozitie. Acesti consilieri au parasit partidele pe listele carora au fost alesi si s-au înscris la PSD - partidul de guvernamânt. Asa s-au trezit cetatenii = alegatorii ca au votat listele unor partide si s-au pomenit cu cresterea fortata si nedemocratica a numarului de consilieri ai altor partide.
Mentiune: Sunt foarte multe cazuri de oportunism politic, dar presiunile politice împotriva opozitiei prin intermediul prefectilor si al serviciilor descentralizate reprezinta principala cauza a acestei migratii politice în masa, de dimensiuni fara precedent si care pâna la urma înseala cetatenii - alegatori în legatura cu optiunea lor pentru partidele politice.
În prezent din totalul celor 41 de Consilii Judetene din România, 38 sunt conduse de membri PSD. În prezent, singur MAP, detine evidenta numerica exacta a alesilor locali din tara, pe categorii de functii publice si pe partide politice.

Capitolul F - Controlul Administrativ


1 - Controlul de legalitate al actelor APL se exercita în mod discretionar de catre prefectii PSD în lipsa unor precizari legale privind responsabilitatea personala în legatura cu caracterul si calitatea acestui control. În functie de interesele de moment ale persoanelor si în multe cazuri în mod abuziv, prefectii exercita controlul de legalitate al actelor APL conform vointei conducerii MAP sau PSD. Abuzurile privind controlul de legalitate al actelor APL se comite pe doua cai principale:
- în unele cazuri prefectii ataca în mod exagerat aproape toate HCL blocându-se activitatea CL prin suspendarea acestor hotarâri pâna la sentinta definitiva-exemplu CL Giurgiu.
- în alte cazuri nu se ataca de loc în contencios multe HCL prezumate ca nelegale si se lasa astfel sa coexiste acte normative care se contrazic unele pe altele –exemplu CL Brasov.
Apreciem ca se impune ca necesar aparitia în cadrul puterii judecatoresti a unor instante administrative care, independente politic, sa efectueze din oficiu controlul de legalitate al actelor administrative emise de autoritatile publice locale. În lipsa acestor instante independente politic, în continuare în APL „ asa zisul control de legalitate „ va fi doar o pârghie de abuz si santaj politic.
2 - În unele cazuri prefectii efectueaza în mod nelegal control de oportunitate al activitatii primarilor, membri ai altor partide decât cel de guvernamânt, pentru intimidare, santaj si campanii de denigrare publica în scop electoral - exemplu la Brasov. (Ordinul Prefectului nr. 953 din 10 decembrie 2002).
Capitolul G - Protectia Legalã a Autonomiei Locale



Protectia legala privind autonomia locala este îngreunata de urmatoarea situatie concreta care tinde sa devina regula:
- numeroase instante de contencios administrativ nu recunosc calitatea procesuala activa a primarului în cauze în care Consiliul Local adopta hotarâri prin care se încalca drepturi exclusive ale primarului stabilite prin lege.
- desi sesizati prefectii nu ataca în justitie acte administrative emise prin încalcarea legii de catre CJ sau CL, printre alte motive fiind si acela ca majoritatile de consilieri apartin tot PSD.
Se îngradeste astfel dreptul autoritatilor executive ale APL (primarilor) de a se adresa Justitiei pentru asigurarea liberului exercitiu al competentelor stabilite prin lege. Se încalca astfel Legea nr. 199/1997 - art. 4 - privind ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale.
Coexistenta unor hotarâri si acte administrative în contradictie cu legislatia produce confuzie, haos si deschide calea catre actiuni abuzive ale autoritatilor centrale fara a putea fi responsabilizate. Practic se actioneaza în mod dictatorial de catre prefecti, reprezentantii Guvernului la nivel judetean, pe fondul de nelegalitate, confuzie si haos administrativ.

Capitolul H - Despre Functionarii Publici


Statutul functionarilor publici este reglementat prin Legea nr. 188/1998 si mai multe modificari ulterioare. Prin H.G. nr. 1087/2001, se creeaza însa premisele ca selectia unor functionari publici sa se decida pe criterii politice - a se vedea procedura de concurs si de stabilire a membrilor comisiei de contestatie ca provenind majoritar din partidul de guvernamânt.
Conform O.G. nr. 80/2001, Consiliile Locale aproba anual organigrama, numarul de personal si statul de functiuni ale primariilor. Posibilitatea, care în unele Primarii s-a si concretizat, de a schimba anual conditiile de ocupare a functiilor publice pentru care s-a dat concurs, creeaza îngrijorare si stres în rândul functionarilor publici precum si sensibilitate excesiva a acestora fata de interesele si vointa politica a partidelor. Carierele profesionale ale functionarilor publici devin mult prea dependente de oportunitatile de moment ce apar atât de des ca urmare a deciziilor politice privind structura organizatorica a primariilor. Astfel de situatii provoaca instabilitate si nesiguranta si demotiveaza personalul. Salariile mici ale functionarilor publici (prin comparatie cu alte categorii de salariati ai institutiilor si societatilor de stat) constituie de asemenea un motiv de nemultumire si o cauza pentru o mare fluctuatie a personalului.

Capitolul I - Presiunile Politice


1 - Presiunile politice care se exercita asupra alesilor locali
sunt de mai multe tipuri:
- comunitatile locale sunt sufocate financiar prin transferuri continue ale obligatiilor de a finanta institutii si servicii publice si pentru care la nivel local nu exista suficiente resurse banesti. În aceasta situatie, foarte multe primarii sunt total dependente de banii pe care îi primesc sau nu de la CJ pentru echilibrarea bugetelor locale. În foarte multe cazuri, mai ales în mediul rural, bugetele locale nu pot asigura nici cheltuielile de functionare ale primariilor si nici salariile functionarilor. Pentru a avea sansa de a putea finanta activitati ce revin ca raspundere localitatilor, foarte multi primari parasesc partidele pe listele carora au fost alesi si se înscriu membri la partidul de guvernamânt PSD care este majoritar în Consiliile Judetene si care repartizeaza fondurile în lipsa oricaror criterii obiective, dar de regula dupa criterii de apartenenta politica la PSD.
- un tip de presiune politica este exercitarea de catre prefecti în mod discretionar a controlului de legalitate al actelor administratiei publice locale sau controlul abuziv si nelegal de oportunitate al activitatii primarilor din opozitie.
- puterea centrala exercita prin intermediul prefectilor care conduc structurile judetene descentralizate ale ministerelor, presiuni asupra alesilor locali în mod special asupra acelora care sunt membri ai altor partide decât partidul de guvernamânt. Aceste presiuni se fac prin amenzi care se dau primarilor prin decizia inspectorilor numiti de catre PSD.
- toti sefii structurilor descentralizate ale ministerelor la nivel judetean sunt membri ai PSD sau numiti de PSD si care pot fi oricând schimbati din functie de prefecti sau de ministri PSD. Aceste institutii guvernamentale descentralizate la nivelul judetelor, au competente de control si de amenda asupra primarilor si în multe cazuri exercita în mod subiectiv si cu scop politic aceste controale. Cum valoarea unei singure amenzi depaseste de 3 pâna la de 10 (zece) ori indemnizatia lunara a unui primar, pentru a scapa de amenzi sau de amenintarea lor, multi primari îsi parasesc propriile partide si trec membri la PSD unde nu mai îndraznesc sa critice Guvernarea si starea de fapt din APL.
În acest mod cei numiti politic de catre Puterea centrala îi agreseaza, sicaneaza, amendeaza si îi santajeaza pe primarii alesi liber, direct si uninominal de catre cetateni. Altfel spus cei numiti îi sanctioneaza pe cei alesi?!?. Presiunea Puterii centrale - Guvernul - prin intermediul prefectilor este coplesitoare!?


2 - Agresiunea împotriva primarilor
Mecanismul PSD de boicotare, compromitere si denigrare a primarilor din opozitie.
Scenariul urmator are caracter de generalitate datorita numarului mare de cazuri concrete în care s-a aplicat deja:

1. La primarii, se adopta bugetul, organigrama si numarul de personal, împotriva propunerii primarului dar la vointa PSD, a propunerii sale (adica PSD) si a majoritatii din C.L. condusa de P.S.D. Prin majoritatile P.S.D. din C.L. practic s-a creat numarul necesar de voturi pentru ca primarul sa nu poata promova bugetul localitatii, numarul de personal al Primariei sau organigrama, si în general primarul sa nu poata promova H.C.L. necesare pentru a-si îndeplini programul cu care a fost ales.
2. Se scot prin H.C.L. de sub autoritatea primarului unele servicii publice pentru care prin lege primarul are responsabilitati. Acest fenomen a devenit tipic.
Urmatoarea descriere jurnalistica este valabila pentru toate localitatile în care primarul este de la alt partid decât P.S.D. (text din ziarul "Adevarul" din 10 ianuarie 2003, pag. 1 si pag. 10.)
Titlu - "Consilierii majoritari P.S.D. au instalat haosul": ... „Totusi, prin adoptarea organigramei, la sfârsitul anului trecut, consilierii majoritari P.S.D. au decapitat aproape toate directiile importante pentru primar, dar si pentru oras, sau le-au trecut în subordinea altor institutii controlate de reprezentantii P.S.D (n.n. idem la Bucuresti si Brasov). Acum capitala are doar trei viceprimari, dintre care doi P.S.D (n.n. la Brasov din doi viceprimari unul este P.S.D.) ... . În paralel se desfasoara un proces de durata între primar si C.L., pentru anularea organigramei, asa cum a fost adoptata de consilieri”… (si la Brasov organigrama a fost propusa de unul dintre consilieri ?!? – desi conform legii, doar primarul are dreptul de a propune organigrama). HCL privind organigrama a fost adoptata prin încalcarea legii. Prefectul a validat acest lucru fara a sesiza instanta de contencios. Acest scenariu petrecut la Bucuresti si Brasov reprezinta schema-cadru prin care P.S.D., prin majoritatile de consilieri din C.L. boicoteaza, blocheaza sau înlatura primarii care le sunt adversari politici de la exercitarea unor atributii stabilite prin lege pentru primar.
Coincidenta scenariilor provocate de majoritatile consilierilor PSD împotriva primarilor la Consiliile Locale din marile orase ( acolo unde primarii sunt din OPOZITIE) conduce la concluzia ca asistam la o strategie condusa de la vârful PSD.
3. Prefectii P.S.D. acuza public primarii pentru ineficienta unor activitati si servicii publice asupra carora decide C.L. ( se mizeaza pe faptul ca marea majoritate a cetatenilor nu cunosc atributiile stabilite prin lege pentru C.L. si primar).
Ineficienta acestor servicii este, în unele cazuri, exact efectul crizelor pe care chiar P.S.D. le provoaca prin unele decizii ale C.L. acolo unde are majoritate.
4. C.L., prin majoritatea sa condusa de P.S.D., este inconsecvent fata de decizii anterioare de finantare pentru investitii în infrastructura. De aceste situatii consilierii P.S.D. îl acuza pe primar - (se ignora prioritatile de investitii care reprezinta interesul general al locuitorilor).
5. Se îngradeste accesul primarilor la televiziunile controlate de P.S.D. Presa scrisa, acaparata majoritar de P.S.D., este tribuna de acuze publice continue împotriva primarilor, fara a li se publica dreptul la replica - aceasta o fac în mod special ziarele datoare la bugetul de stat sau cele proprietate a unor oameni ai P.S.D.
6. Prefectii sunt de acord cu hotarârile nelegale ale C.L., date împotriva primarilor de opozitie, nu sesizeaza instantele de contencios administrativ cu aceste hotarâri (desi sunt avertizati de nelegalitatea lor) pentru ca legea A.P.L. nu îi responsabilizeaza personal pe prefecti daca nu exercita control de legalitate al actelor A.P.L.
Prefectii raspund doar politic în fata premierului si în mod direct în fata ministrului A.P.L. La adapostul acestor H.C.L. nelegale si ramase în vigoare, clientela politica si financiara a P.S.D. îsi satisface interesele economice din bugetul public prin dictatura majoritatii din CL Si cu ajutorul prefectilor.
7. Dupa ce P.S.D., prin consilierii municipali sau prin prefecti provoaca scandaluri si acuze publice la adresa primarilor, pe tema unor crize pe care chiar ei le declanseaza, apoi îi prezinta pe acesti primari ca pe niste scandalagii, nebuni, oameni care nu fac nimic si nu sunt interesati de binele cetatenilor care i-au ales (primarii sunt de altfel singurii alesi direct, uninominal de catre cetateni, nu ca si consilierii alesi si selectati pe liste de catre partide).
8. P.S.D. si consilierii lor îi acuza pe primarii altor partide ca " toata ziua fac doar politica si nu administratie", ca si când primarii nu ar fi primii si cei mai motivati pentru dezvoltarea localitatii si ca si când ar fi altcineva mai responsabil decât primarii în fata cetatenilor. Este interesant ca politicienii cei mai corupti din tara, deconspirati ca membri si sustinatori ai P.S.D., pretind ca nu fac politica, dar invoca linistea, dialogul, "buna gospodarire" si la sfârsit dau "gauri de sute de miliarde de lei" din banii publici.
9. C.L. nu au programe proprii de dezvoltare a localitatilor si atunci P.S.D., cu majoritatile lui din C.L., impun prioritati de finantare în functie de interesele lor de afaceri si în contradictie cu cele mai urgente nevoi ale localitatii sau împotriva programului de administrare pentru care primarul a fost ales. Urmeaza ca apoi, aceiasi consilieri sa îl acuze pe primar ca nu a facut nimic din ce a promis, dar ei, P.S.D., fac si ar face si mai mult, pentru ca, uite, ei hotarasc în C.L., dar nu pot face si mai multe din cauza obstructiei primarului, desi acesta nu voteaza în C.L. si nu decide nimic în C.L si se poate sa fie sustinut minoritar, asa cum multor cetateni le vine foarte greu sa creada.
10. Conform strategiei de lupta politica a P.S.D., consilierii lor blocheaza aproape toate initiativele venite de la primarii care nu sunt membri ai P.S.D. si din acest motiv, dar nu numai, peste 30% din primarii din România alesi în anul 2000 si-au parasit în ultimii doi ani partidele pe listele carora au fost alesi si au trecut la P.S.D. Practic, în Consiliile Locale din Primarii, majoritatile consilierilor P.S.D. au deturnat vointa cetatenilor pentru primari si programele cu care au fost alesi si au instaurat: DICTATURA si ABUZUL.
11. Discreditarea primarilor din opozitie se face în primul rând prin vocea primului ministru si a ministrului A.P., în toate referirile lor publice fata de primarii din Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca sau din alte mari orase care au primari de la partide din opozitie.
Acelasi lucru (denigrarea primarilor de opozitie din marile orase) îl fac aproape toti ministrii Cabinetului Nastase cu ocazia unor vizite ale lor în judete.
12. La adapostul comod al anonimatului, majoritati de consilieri locali - coordonati de P.S.D. - invoca "interesul si binele public" si emit H.C.L. -uri acoperitoare pentru interesele lor personale si ale clientelei P.S.D.
Acestea toate se petrec cu sprijinul prefectului si al secretarului numit de acesta si care sunt "membri ai aceleasi familii de interese". Tentativele primarului în instantele de contencios, pentru a anula H.C.L. nelegale, se soldeaza cu faptul ca instantele nu recunosc calitatea procesuala activa a primarului, pentru controlul de legalitate al H.C.L., chiar daca primarul face proba dreptului si interesului recunoscute de lege ca fiind ale autoritatii executive si care i-au fost încalcate prin aceste H.C.L. Se încalca astfel art. 21 din Constitutie coroborat cu art. 4 al.2, al.4 din Legea 199/1997.
În acest context, dar si prin controlul economic sau presiunea politica a P.S.D. asupra mass-media locala, primarul este etichetat drept : - incompetent, dezinteresat de soarta orasului, nebun, intolerant, scandalagiu, certaret, procesoman, etc. - vezi Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca si în general în marile orase. Acestea se petrec peste tot acolo unde primarii îndraznesc sa fie adversari pe fata ai P.S.D. si arata cum Guvernul incalca legile.
13. Atât prefectii cât si consilierii P.S.D prin propaganda de partid, împreuna cu presa afiliata, cultiva ideea de om providential. Acesta se implica „în toate cele ce sunt” si rezolva tot sau macar încearca sa "faca totul si ceva pe deasupra".
Daca primarul este membru P.S.D., acest om providential este chiar el, primarul (prezentat intens la buletinele de stiri nationale ale televiziunilor afiliate si aliniate P.S.D în functie de marimea datoriei la bugetul statului a acestor posturi TV ), ca iubitor de oameni saraci, batrâni, bolnavi, marinimos peste poate, saditor de puieti de pomi, adunator de zapada de pe drumurile publice si ofertant de cornuri cu lapte pentru scolari, creeaza locuri de munca, are grija de spitale si de copiii din orfelinate, taie si spânzura prin piete, da indicatii pretioase în toate domeniile.
Daca primarul nu este membru al P.S.D. (evident ca nu îl vedem pe primar la TV la stiri ca face aceste lucruri frumoase pe care le face un primar P.S.D., totdeauna bun gospodar), ei bine, omul providential al locului este prefectul, care, "îngrijorat de soarta cetatenilor", preia el pentru imaginea publicului problemele localitatii si frâiele primariei, desi legea nu îi permite si nimeni nu i-a cerut asta. Adica prefectul nu îsi vede de obligatiile lui legale de a exercita controlul de legalitate al actelor administrative dar prefectul se ocupa de treburile altora, ale primarilor, daca acestia nu sunt de la PSD. În astfel de situatii propaganda PSD îl prezinta pe primarul rebel astfel: „primarul nu este preocupat de soarta localitatii, nu se implica în probleme, primarul nu este bun gospodar, se cearta, face toata ziua politica, nu face strategii si proiecte de dezvoltare, nu atrage investitorii, blocheaza C.L.” care CL e plin de bune intentii pentru localitate, dar se împiedica mereu de primarul rau voitor, evident!, cel de la alt partid decât P.S.D. si care de fapt are sustinere minoritara în CL.-a se vedea directiva nr.40 a NKVD.
De fapt, când un om este specialist în toate (asa cum era si Ceausescu) este limpede ca este specialist în minciuna si demagogie si mai putin aplicat pe atributiile sale, cele stipulate în lege. Sub umbrela acestor "specialisti multilateral dezvoltati", a acestor demagogi care mimeaza postura de "buni gospodari" - (de parca localitatile ar fi niste gospodarii agricole de stat - G.A.S. - populare si colective), de fapt se ascund cele mai mari interese legate de banii publici, atât de dragi P.S.D -ului. În acest fel se creeaza publicului impresia si iluzia ca avem nevoie de oameni care raspund de "tot si de toate" (evident acestia sunt doar ai P.S.D. -ului, competenti si harnici). O modalitate prin care PSD însala cetatenii este aceea de a crea senzatia ca acolo unde exista consens este meritul legii si al activitatii primarului PSD, iar acolo unde exista conflict acesta este cauzat de indivizi nedisciplinati, noncomformisti, slabi gospodari si acestia sunt totdeauna primarii din opozitie. Ca mesaj subliminal se sugereaza cetatenilor unanimitatea ca si valoare democratica iar alternativa democratica devine perturbatoare a linistii creatoare de bunastare de catre partidul unic conducator. Acestea sunt reflexele mentalitatii totalitariste si dictatoriale ale PSD, fost PDSR, fost FSN, fost CFSN, fost PCR. Mentiune: PSD este singurul partid din România care în 13 ani si-a schimbat numele de 6 ori pentru a i se sterge urma de partid continuator al PCR.
De fapt, în mod pervers se manipuleaza masele dupa principiile si metodele comuniste consacrate. Interesant este ca în marile orase ,acolo unde primarii au trecut membri la PSD (Iasi, Pitesti s.a.) sau au „cazut la pace” cu PSD (exemple Constanta, Târgu-Mures) imediat agresiunea PSD împotriva acestor primari a încetat.- a se vedea Directivele NKVD nr.5, 8 si 40.

Capitolul J - Disfunctii Majore si Crize de sistem in APL


1 - Aprecieri de ordin general
Disfunctiile majore si crizele de sistem din APL sunt generate în principal de Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale cumulate cu cele din Legea nr. 70/1991, republicata în 1996 a alegerilor locale. Aceste acte normative decisive pentru calitatea sistemului APL sunt completate apoi de legi si mai ales H.G. dintre care unele contravin principiilor Cartei europene a autonomiei locale si pe care Consiliul Legislativ nu le coreleaza.
Mari slabiciuni care genereaza confuzie, disfunctii si ineficienta în APL sunt cauzate de lipsa din Legea nr. 215/2001 a APL a principiilor: separatiei puterilor, a reprezentativitatii si a responsabilitatii individuale în functii publice. În APL, la primarii, se petrece o dictatura a unor majoritati de consilieri anonimi alesi pe liste de partid -în functie de cât cotizeaza pentru a fi trecuti pe un loc eligibil, urmând ca ulterior sa se recupereze investitia prin traficul de influenta în functia publica în care va fi ales.
Principiul constitutional potrivit caruia executivul poate functiona si îsi îndeplineste mandatul pe programul aprobat de Parlament (atâta timp cât are o sustinere majoritara în legislativ), la nivele locale nu exista.
Odata ales pentru un mandat de patru ani, primarul, declarat formal prin lege sef al APL (este de fapt doar sef al aparatului propriu de specialitate al CL!?), se poate sa fie sustinut doar minoritar în CL. Practica demonstreaza ca aceasta situatie poate dura un întreg mandat. Astfel, este posibil ca propunerile primarului pe baza programului cu care a fost ales sa fie respinse de coalitia majoritara a adversarilor politici. Aceasta coalitie nu a primit în total atâtea voturi pentru listele de consilieri câte voturi a primit primarul ca persoana împreuna cu programul sau propus pentru administrarea localitatii.
În toate cazurile în care sustinerea primarilor prin vot în CL este minoritara , ei, primarii sunt de fapt în opozitie desi au câstigat alegerile?!?
Iata cum sistemul perverteste vointa cetatenilor exprimata liber prin vot democratic. Insa adversarii politici ai primarului, majoritari în CL, nu au un program de dezvoltare a localitatii propriu al acestei majoritati dar ei conduc efectiv, desi nu au câstigat alegerile!?! Anomalie decisiva!
Sigur, ar putea cineva sa spuna, daca asa stau lucrurile si acesta este raportul de forte atunci primarul de ce nu face si el, niste compromisuri pentru a se întelege” cu majoritatea adversarilor politici? ca sa fie bine pentru cetatenii localitatii?
Frumos spus, dar depinde la ce anume s-ar putea face „întelegere”. Limita compromisului este ca în mod legal sa se promoveze interesul general printr-un program de dezvoltare al comunitatii. Dificultatea consta în faptul ca multe interese personale ale consilierilor, cei care decid, sunt în contradictie at&ac