- Forme şi modalităţi de acţiune pentru conducerea APL în mod dictatorial.
- Ilegalităţi şi abuzuri comise de prefecţi şi de către CL= consiliile locale, conduse de majorităţi ale PSD şi aliaţii lor
- Blocarea primarilor din opoziţie pentru a se adresa justiţiei
- Haosul generat în mod premeditat, mijloc de acţiune abuziva fără asumarea răspunderii
- Efectele asupra funcţionării democratice a APL şi asupra serviciilor pentru cetăţeni

Prin decizia nr. IV din 10 iunie 2003, CSJ= Curtea suprema de justiţie a interzis primarilor să ceară în justiţie anularea unor HCL= hotărâri de consiliu local. Ce înseamnă aceasta decizie în fapt. Înseamnă ca daca un CL emite o HCL ilegală pe care prefectul nu vrea să o atace în instanţă de contencios administrativ în vederea anulării ei, respectiva HCL rămâne în vigoare iar primarul este vinovat orice ar face.

Dacă primarul execută respectiva HCL, înseamnă ca el ar încalcă acea sau acele legi cu care hotărârea de consiliu este în contradicţie. Aşadar primarul ar comite o ilegalitate şi ulterior ar fi vulnerabil, uşor de atacat şi şantajat de către PSD şi prefect.

Daca primarul nu executa respectiva hotărâre ilegala a Consiliului, din nou primarul ar comite o ilegalitate pentru ca legea 215/2001 a APL, îl obliga pe primar sa execute HCL prin emiterea de dispoziţii pentru executarea ei. Altfel spus, indiferent daca primarul execută sau nu o HCL ilegală rămasa în vigoare prin voinţa prefectului, primarul este vinovat oricum pentru încălcarea legii, chiar daca a fost împotriva emiterii HCL ilegale rămasă în vigoare. Aceasta situaţie paradoxală este generată prin Decizia nr. IV a CSJ, este vădit neconstituţională( a se vedea art. 21 din Constituţie), privind libertatea accesului la justiţie al oricărei persoane. Conform acestei decizii a CSJ, primarii din România sunt o categorie discriminată de persoane care nu au dreptul de a se adresa instanţelor de contencios administrativ pentru a cere anularea unor HCL, care încalcă drepturi ale primarilor ca persoane sau ale unităţilor administrativ teritoriale, ca persoane juridice care se reprezintă în justiţie prin primari.

Conform art. 1 din Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ, “orice persoană fizică sau juridică se poate adresa instanţelor de contencios administrativ pentru a cere anularea unui act administrativ care îi încalcă drepturi”. Conform însă acestei decizii nr IV a CSJ, primarii nu mai au acest drept pe care îl are orice persoană, conform Constituţiei, anume acela de a se adresa justiţiei.

Mai mult, conform Constituţiei, art 11, tratatele internaţionale la care România a aderat sau la care este parte, au prioritate fata de reglementările din dreptul intern iar atunci când aceste reglementări interne sunt în contradicţie cu cele internaţionale, acestea au prioritate. Conform Cartei europene a autonomiei locale, document ratificat de România şi însuşit în dreptul romanesc prin adoptarea Legii 199/ 1997, prin prevederile art. 11 ( privind protecţia legală a autonomiei locale) se garantează autorităţilor publice locale( nn. deci şi primarilor care sunt autorităţi executive, chiar şefi ai APL), dreptul de a se adresa justiţiei pentru apărarea competenţelor lor exclusive consfinţite de Constituţie sau de lege pentru exercitarea deplina a acestor competenţe.

Avem aşadar trei grave încălcări ale Constituitei şi ale legii prin această decizie nr. IV din iunie 2003 a CSJ prin care se încalcă dreptul primarilor de a se adresa justiţiei pentru anularea unor HCL, prezumate a fi ilegal emise. Suntem în situaţia ca prin decizia criticată a CSJ, li se interzic primarilor drepturi pe care le are oricare cetăţean. La o primă vedere s-ar putea crede ca este vorba de o gravă greşeala a CSJ. Ţinând însă cont de faptul că decizia criticata a CSJ, s-a dat ca urmare a cereri de recurs făcută de Procurorul General pentru a anula unele decizii ale justiţie în care primari au solicitat şi justiţia a anulat HCL emise ilegal, în aceste circumstanţe se trage firesc concluzia asupra caracterului premeditat şi profund conştient prin care CSJ a comis o nedreptate impardonabilă. Descrierea de mai sus demonstrează fără echivoc dictatura care s-a instaurat cu mijloacele instituţiilor statului de drept pentru ca primarii, şefi ai autorităţilor publice locale să nu se poată apăra de efectele nocive ale actelor ilegale emise de unele consilii şi pe care din interese politice prefecţii PSD le menţin în vigoare. S-a creat astfel cadrul juridic pentru ca primarii sa fie din start vinovaţi de încălcări de lege pentru a fi apoi atacaţi şi şantajaţi. Prin astfel de metode dictatoriale, ilegale, abuzive şi nedemocratice, acţionează PSD pentru a îngenunchea opoziţia. Aşa se face că între anii 2000-2002, mai mult de jumătate, peste 1500 de primari aleşi în iunie 2000 pe listele altor partide decât PSD, sa-şi părăsească partidele şi să devină membri PSD prin constrângere şi şantaj. Exemplu prezentat este o « mostra elocventă » de caracter dictatorial al activităţii în APL din România.