Acest program economic se fundamenteaza pe programul PNL aprobat de Congresul din august 2002 al partidului, program care se gaseste la adresa Internet: www.pnl.ro .

Programul economic al PNL Brasov, concretizeaza viziunea organizatiei municipale privind imbunatatirea conditiei financiare a municipiului Brasov pentru o mai buna administrare in folosul cetatenilor brasoveni.

Directiile strategice pentru cresterea veniturilor bugetului local pentru urmatorii patru ani au ca si tinta valorificarea superioara a patrimoniului public si privat al municipiului Brasov. Aceste directii strategice prevad :

• Finalizarea rapida a vinzarii spatiilor comerciale catre actualii chiriasi, in conditiile legii 550/2002. Ulterior, din impozitele pe cladiri, taxele pe teren si cele pentru autorizatiile de constructie se vor constitui venituri de sute de miliarde de lei catre bugetul local.

  Aspectul urbanistic al Centrului istoric al Brasovului se va imbunatati pe masura ce viitorii proprietari, actualii chiriasi ai acestor spatii comerciale, vor investi pentru refacerea fatadelor cladirilor.

  Banii rezultati din aceaste vinzari de spatii comerciale se vor constitui pentru municipalitate ca si sursa pentru constructii de locuinte si reparatii de cladiri.

• Publicitatea pe domeniul public si privat al municipiului

  Terenurile si stilpii administrati de catre retelisti se vor valorifica prin concesiune sau inchiriere, dupa caz. Valorificarea in acest mod a acestor bunuri poate aduce sume de bani de ordinul sutelor de miliarde de lei in patru ani ( de exemplu cu doar 10 milioane de lei/ metru patrat/ patru ani calculati la 100 000 de metri patrati valorificati pentru publicitate, se pot genera ~ 1.000.000.000.000 – o mie de miliarde de lei ~ 25 de milioane de $, adica jumatate din veniturile bugetului local in anul 2004).

• Lista terenurilor libere de sarcini va fi facuta publica pe Internet, pentru a creste interesul si accesul investitorilor pentru valorificarea mai eficienta a patrimoniului local.

  Activitatea de evidenta si valorificare a patrimoniului public si privat va fi trecuta in limitele legii.

• Terenurile proprietate privata a municipiului aferente soselei de centura ocolitoare a municipiului trebuiesc concesionate pentru ca prin valorificarea lor superioara de catre agenti economici privati sa duca la dezvoltarea economica a zonei si aparitia de noi locuri de munca,( la moteluri, parcari, magazine comerciale, benzinarii).
• Organizarea si functionarea SPP= Serviciului Public Patrimoniu, se va incadra in prevederile Legii 3/2003 a administarii domeniului public si privat al unitatilor administrativ teritoriale. ( A se vedea ce se petrece in modilegal in prezent, ca si efect al HCL nr. 104/2003, 105/2003, 242/2003, 19/2004 si nr. 31/2004).

  Aceste HCL constituie actele administrative care stau la baza cadrului ilegal in care este administrat in prezent domeniul public si privat al Brasovului de catre SPP.

  Serviciile de administrare si valorificare a patrimoniului vor fi readuse sub autoritatea Primarului, in conditiile legii.

• Se va urmari dezvoltarea de PPP= parteneriate public privat pentru mai buna valorificare si administrare a domeniului public si privat al municipiului. Principiile pe baza carora se vor dezvolta colaborari de tip PPP vor fi : legalitatea, libera concurenta, transparenta, accesul liber la informatiile de interes public si concordanta cu strategia de dezvoltare locala a municipiului Brasov.
• Venituri din valorificarea celor ~ 9 000 de ha de padure, revenite in proprietate municipiului prin efectul legii nr 1/ 2 000. Se vor aduce sume importante de bani la bugetul local prin valorificarea lemnului, a vinatului, a produselor forestiere si a fructelor de padure. CL va concesiona activitatea de exploatare a padurii. Banii rezultati din toate aceste activitati vor fi surse de alimentare a veniturilor municipiului.

  Se estimeaza valori de ordinul sutelor de miliarde de lei.

• Valorificarea suprafetelor utile din scoli, spatii si terenuri, suprafete care nu se folosesc in cadrul procesului de invatamant. Cresterea veniturilor proprii ale scolilor va duce la scaderea presiunii asupra bugetului local.
• Valorificarea superioara a retelelor subterane si a stilpilor administrati in prezent de retelistii prestatori de servicii publice si care nu platesc la bugetul local. SC CET, RAT, SC Electrica, Compania Apa si SC Romtelecom vor primi in concesiune terenurile, retelele subterane si stilpii proprietate publica pe care ii utilizeaza. Concesiunea si inchirierea acestor bunuri va aduce la bugetul local sume de ordinul sutelor de miliarde de lei.

  Se va urmari evidentierea suprafetelor exacte din domeniul public si privat al municipiului care in prezent sunt folosite de acesti retelisti fara sa plateasca la bugetul local.

• Se vor concesiona traseele liniilor de transport public de calatori. Aceasta concesiune va reduce cheltuielile bugetului local pentru acest serviciu public.
• Se pot reduce cheltuielile pentru incalzirea in sistem centralizat prin aplicarea strategiei de termoficare propusa de primarul Ioan Ghise. Se vor concesiona centralele si punctele termice si se va descentraliza producerea si distributia serviciului. Reparatiile si investitiile in sistem se vor face din banii viitorilor concesionari ai serviciului. Astfel se vor reduce cu mult cheltuielile de la bugetul local pentru termoficare. De multi ani de zile aceste cheltuieli depasesc 20% din veniturile anuale ale bugetului local.

  Strategia de termoficare propusa de primar inca din 1998, valabila si astazi se gaseste pe Internet la adresa: www.ghise-ioan.ro. Aceasta strategie este in concordanta atat ca solutii tehnice cit si ca metode de finantare, cu strategia de termoficare urbana propusa de Guvern in aprilie 2002 si compatibila cu standardele europene in domeniu.

  Daca s-ar aplica strategia de termoficare propusa de primarul Ioan Ghise, investitiile pentru modernizarea CT, PT si a retelelor s-ar face din fonduri private si s-ar economisi anual, zeci si sute de miliarde de lei de la bugetul local. In conditiile in care in anul 2004 bugetul local s-a construit plecind de la un deficit de 11 milioane de $, reducerea cheltuielilor cu termoficarea ar constituti o foarte importanta sursa de venituri si o relaxare importanta a presiunii pe bugetul local.

  O astfel de abordare a serviciilor de termoficare si de transport urban de calatori, ar economisi din bugetul local, in patru ani, sume de bani care depasesc jumatate din veniturile bugetului local ale anului 2004. Se poate spune, prin abuz de limbaj ca daca s-ar urma astfel de politici, pentru transport si termoficare, atunci pe ansamblu, in patru ani s-ar executa 4 bugete si jumatate sau 5- cinci fata de patru, doar prin economiile care s-ar realiza cu aceste doua servicii publice.

• Pentru serviciile publice in general se va urmari deschiderea pietei, spargerea monopolului in operarea serviciilor, crearea mediului concurential in limitele legii, concesiunea bunurilor publice, a retelelor, a traseelor si a operarii serviciilor pentru atragerea de fonduri pentru investitii si reparatii de la operatorii de servicii si nu de la bugetul local.
• Accesarea de fonduri europene nerambursabile si crearea de parteneriate avantajoase prin cofinantarea unor activitati( bani europeni+ buget local + parteneri locali).

  Vom reinfiinta in cadrul primariei serviciile Directiei de relatii si comunicare, pentru initierea de programe cu finantare europeana. Aceasta directie a fost desfiintata de catre PSD+PD, majoritari in Consiliul Local, in mandatul 2000- 2004, doar pentru ca DRC a initiat 21 de programe europene care in 2 ani de zile au adus venituri la bugetul local cat 15% din fondurile pentru investitiile municipiului in anul 2002. Experienta a demonstrat necesitatea si eficienta existentei unor astfel de servicii in structura de organizare a primariei. O majoritate liberala de consilieri in viitorul CL va reinfiinta astfel de servicii care sa aduca fonduri din dezvoltarea de programe cu finantare europeana.

• Pentru reducerea cheltuielilor bugetului local pentru gospodarirea si intretinerea spatiilor verzi din jurul blocurilor se vor oferi in folosinta gratuita catre AP= asociatiile de proprietari, aceste spatii pentru administrarea lor directa in conditiile PUG si PUZ, dupa caz, conform unor caiete de sarcini aprobate de CL.
• Reducerea cheltuielilor administrative :

  a. de intretinere si functionare la cladiri publice, in mod special la scoli. Se pune in mod firesc intrebarea : CUM ?. Printr-un audit si management financiar mai performant. In acest sens se vor perfectiona administratorii si responsabilii pentru cladirile publice, conducatori de unitati, contabili, administratori pentru utilizarea mai eficienta a imobilelor publice si a banilor din bugetele unitatilor de invatamint.

  b. aplicarea programelor de eficientizare a consumului de energie (electrica si termica) in cladiri publice ( preponderent in unitati de invatamant, scoli, gradinite ), programe initiate si derulate prin ABMEE – Agentia Brasov pentru eficienta energetica si protectia mediului.

• Se va urmari cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor locale prin Directia Fiscala a municipiului. Se va urmari organizarea si fundamentarea activitatii acestei directii pe baza indicatorilor de performanta. Se va urmari diminuarea ponderii criteriilor subiective in disciplinarea financiara a agentilor economici.

  MENTIUNE : Pentru aplicarea tuturor acestor deziderate este insa necesara vointa politica exprimata prin votul majoritar in Consiliul Local. Pentru HCL privind banii vor fi necesare 14 voturi din 27 de consilieri, pentru HCL privind patrimoniul public si privat si asocierile municipalitatii vor fi necesare 18 voturi din 27 de consilieri.

  O majoritate de consilieri ai PNL in Consiliul Local , in mandatul 2004-2008, va sustine prin vot propunerile de HCL in concordanta cu acest program economic minimal, propuneri ale Primarului Ioan Ghise.

  Brasov mai 2004

  Primar Ioan Ghise sustinut prin vot in Consiliu Local, de consilierii liberali