CUPRINS:

ANEXE:

• Statistici, elemente ale auditului municipal + starea economică;
• Atribuţii în administraţia publică locală conform legii;
• Harta instituţiilor publice (adrese + contacte);
• Fişa de proiect a ocolitoarei + hartă; alte fişe de proiect;
• Prezentare sintetică a UE şi procesul de aderare;
• PUG-ul comentat (opţional);

I. ARGUMENTUL RAPORTULUI (de ce trebuia acest raport?)

În anul 2000 am considerat a fi o datorie de onoare redactarea unui raport către cetăţeni privind activitatea mea din primul mandat de primar ales al Braşovului. Este firesc ca şi acum când se încheie cel de-al doilea mandat şi când mă pregătesc pentru a candida spre a reprezenta în continuare interesele cetăţenilor braşoveni să ofer acestora o descriere cât mai detaliata şi edificatoare despre Braşov, o relatare articulată şi onestă privind programul primarului Ioan Ghişe pentru Braşov, rezultatele obţinute precum şi perspectivele ce se întrevăd. Vom oferi cetăţenilor braşoveni o sinteză a experienţei acumulate în domeniul administraţiei publice româneşti precum şi comentarii privind principalele aspecte ale mediului politic cu particularităţile ce se evidenţiază la Braşov. Vom comenta felul în care sistemul administrativ pe de o parte şi mediul politic, pe de altă parte, determină şi condiţionează şansele de progres ale comunităţii braşovene în ansamblul ei, procesul reformei instituţionale al dezvoltării locale, procesul democratizării societăţii, viaţa socială şi privată a fiecărui cetăţean braşovean. Este cu atât mai important să oferim această analiză personalizată cetăţenilor braşoveni cu cât accesul primarului în mass-media a fost constant blocat şi compromis de către numeroşi adversari politici care controlează integral presa locală.

Conducerea unui oraş ca Braşovul este o provocare deosebit de complexă. Clipă de clipă politicianul care are această sarcină trebuie să facă alegeri diferite între opţiuni care nu suferă comparaţii. El poate considera toate aceste comparaţii ca fiind importante, totuşi este constrâns de resursele limitate care nu sunt suficiente pentru a le aborda simultan. Liderul oraşului trebuie să cântărească diferitele obiective şi să creeze strategii prin care obiectivele nobile să poată fi transformate din visuri în realitate.

Chiar şi în condiţiile de normalitate ale unui sistem funcţional, bazat pe ordine şi lege în slujba cetăţenilor răspunderea de a administra eficient un oraş de talia şi potenţialul Braşovului ar reprezenta o provocare de anvergura. Cu atât mai mult se complica situaţia în condiţiile sistemului de administrare românesc marcat de tarele mentalităţii centralist-comuniste, măcinat de corupţie şi de mafia intereselor, un sistem care cu greu îşi croieşte calea din zona de frământări ale tranziţiei înspre împlinirea reformelor şi a consolidării democraţiei. În acest cadru extrem de ostil îşi derulează activitatea aleşii cetăţenilor, dar şi reprezentanţii numiţi ai instituţiilor statului. Fără a înţelege condiţionările acestei stări de fapt devine imposibilă evaluarea corectă a felului în care cei ce conduc îşi îndeplinesc răspunderile pe care şi le-au asumat sau cu care au fost învestiţi.

„În principal sunt trei nivele decisive din perspectiva cărora se poate analiza procesul administraţiei publice:

• nivelul politic – al voinţei politice de a transforma aşteptările cetăţenilor în realitate precum şi al interferenţelor între interesele politice şi răspunderile administraţiei;
• nivelul legislativ şi al justiţiei, respectiv al normelor logice şi eficiente pentru a proteja interesele cetăţenilor în toate aspectele cotidiene plus asigurarea respectării acestor legi de către toţi cetăţenii în mod egal;
• administraţia publică cu tot ansamblul ei de implicaţii şi conexiuni în procesele dezvoltării locale, al politicilor publice în întâmpinarea nevoilor comunităţilor, precum şi întreg ansamblul de pârghii şi resurse ce pot fi luate în calcul pentru a împlini misiunea instituţiilor publice.’ Citat din primarul Budapestei, Gabor Demski.

Toate cele trei nivele oferă perspective inedite pentru mai buna înţelegere a fenomenelor care stau la baza succeselor sau insucceselor procesului de reformă din România ultimilor ani. Înţelegerea lor ca sistem, a felului în care se interferează şi se influenţează reciproc determinând astfel reacţii în lanţ cu consecinţe directe şi nefaste asupra vieţii noastre de zi cu zi, a sprijini şi a uşura acest proces al înţelegerii reprezintă un argument principal al prezentului raport. Din anii de experienţă ai celor două mandate de primar al Braşovului, din situaţiile uneori copleşitor de grele cărora a trebuit să le facem faţă (conflicte, crize, obstrucţii, agresiuni) dar şi din împlinirile şi realizările obţinute, din soluţiile şi alternativele ce le-am generat, le vom identifica pe cele mai elocvente şi vom prezenta concluziile noastre în finalul acestui raport către cetăţenii braşoveni.

Dincolo de provocările administrative complexe un impact decisiv asupra stării de fapt a comunităţii braşovene şi a şanselor pentru viitor îl are mediul politic. La Braşov miza luptei politice generalizate a PSD+PD împotriva primarului Ghişe Ioan a fost şi este :

- în timp ce primarul Ghişe lucrează (propune şi susţine) modernizarea APL bazata pe principii, valori şi management performant prin structuri organizatorice, legale şi compatibile european,

viceprimarii PSD+PD şi consilierii lor care formează majoritatea, propun în CL, conjunctural, alocarea de bani şi resurse (terenuri şi clădiri, patrimoniul municipiului), pentru obiective alese subiectiv, în funcţie de interesul de moment al unor personaje influente din grupul majoritar de consilieri PSD+PD din CL Braşov.

n timp ce Primăria Braşovului condusă de primarul Ghişe ajunge să fie certificată în iulie 2002, cu certificatul ISO 9001 :2000 pentru managementul calităţii serviciilor, consilierii PSD+PD, majoritari în CL, decid destructurarea primăriei şi hotărăsc în mod ilegal mutarea serviciilor de gospodărire a oraşului( reparaţii străzi, iluminat public, curăţenie domeniu public, valorificare imobile) în structura SPP- serviciu public patrimoniu. Acest SPP, este în fapt o primărie paralelă celei legale( a se vedea organigrama SPP aprobată prin HCL nr. 104/ 7 aprilie/2003). SPP este condus ilegal la nivel executiv, de către cei doi viceprimari, PSD+PD, (înţeleşi împotriva primarului), plus 11 consilieri, majoritari PSD+PD, în afara legii şi a structurilor primăriei prin intermediul unei comisii ilegale de ‘monitorizare’. Toate aceste ilegalităţi s-au făcut şi se fac cu acordul prefectului şi al secretarului municipiului numit ilegal pe post de către prefect .

Urmează ca după ce vor citi acest raport cetăţenii să decidă în cunoştinţă de cauză pentru cine vor alege. Dilema fundamentală a alegătorilor braşoveni, este următoarea : Exista doi termeni aproape ireconciliabili:

• primul termen este„ cooperativa majoritara PSD+PD” din CL
• al doilea termen este grupul minoritar de consilieri liberali care susţin propunerile primarului Ghişe. Pentru a transa conflictul alegatorii braşoveni au nevoie sa încline balanţa decisiv pentru unul dintre termenii acestei lupte.
  • fie îl înlocuiesc pe primar cu un primar al „ cooperativei PSD+PD”, primar la fel ca ea şi în armonie cu „cooperativa” ;la jefuit Braşovul „în linişte”,
  • fie braşovenii realeg pe primarul Ghişe împreună cu o majoritate liberala în Consiliu Local. Aceasta majoritate liberala de consilieri va vota pentru repararea străzilor prin contractarea unui împrumut public

În ambele variante ar putea fi linişte:

• în prima varianta se va fura în linişte din banii şi patrimoniul municipiului în favoarea membrilor „cooperativei” şi apropiaţilor lor,
• în a doua varianta se va lucra legal, corect şi transparent pentru aplicarea programului propus de primarul Ghişe în folosul cetăţenilor, program susţinut prin vot în CL de majoritatea de consilieri liberali.

Menţiune: aceasta dilema este a tuturor cetăţenilor din Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, etc., adică în localităţile în care majoritatea cetăţenilor îl susţin în continuare pe primarul care a fost lipsit timp de patru ani de susţinerea majoritară prin vot în CL a propunerilor sale.

Urmează ca după ce vor citi acest raport cetăţenii să decidă în cunoştinţa de cauză pe cine vor alege:

- pe cei care pun interesele personale şi ale grupărilor de tip mafiot mai presus de interesele comunităţii, adică pe cei care jefuiesc resursele publice în total dispreţ faţă de cetăţeni sau cetăţenii vor alege să investească cu încrederea lor pe aceia care încearcă să consolideze în mod legal şi instituţionalizat un demers onest, moral şi constructiv spre binele şi prosperitatea tuturor. În esenţă cele două alternative care se propun comunităţii braşovene sunt următoarele: umilinţă sau demnitate, mafia jefuitorilor sau şansa unui viitor curat, cinstit, pentru o viaţă mai bună.

REALIZĂRI ŞI INIŢIATIVE IMPORTANTE
ALE PRIMARULUI IOAN GHIŞE
În mandatul iunie 2000- iunie 2004

A. PROMOVAREA ORAŞULU

2000	înfiinţarea în cadrul Primăriei Braşov a Centrului de informaţii pentru cetăţeni(CIC) cu principalul obiectiv de a îmbunătăţi relaţiile publice ale instituţiei; finanţare a Fundaţiei pentru Societatea Deschisa
2001 2001 2002	înfiinţarea Direcţiei Relaţii-Comunicare (DRC), şi având ca principale obiective extinderea dialogului între autorităţile publice şi societatea civilă precum şi a parteneriatelor pentru dezvoltare locală; înfiinţarea primelor Comitete consultative cetăţeneşti (CCC-uri), cu asistenţă a programelor americane RTI/USAID; Braşovul devine cu acest prilej primul oraş din România care dezvoltă acest model de participare cetăţeneasca; iniţierea împreună cu Ambasada Marii Britanii din Bucureşti a parteneriatului cu comitatul Devon pentru dezvoltarea la Braşov a unor politici de comunicare publică şi transparenţa actului decizional, liberul acces la informaţia de interes public; valoarea estimată a proiectului: 50.000 Lire sterline;
2002	elaborarea în cooperare cu RTI/USAID a conceptului Strategiei de dezvoltare locală (DEL) pentru Braşov, document de referinţă pentru abordarea în sistem partenerial a direcţiilor de acţiune pentru dezvoltarea Braşovului;
2003	accesarea în parteneriat cu Pro Democraţia Braşov a fondurilor Phare în valoare de 22.780 euro pentru activarea în incinta Primăriei Braşov a unui Birou de consiliere pentru cetăţeni (BCC); accesarea alături de Asociaţia AXE a fondurilor Phare (22.870 euro) pentru proiectul ‘Ne dezvoltăm împreună’, cu obiectivul principal de popularizare la nivel instituţional şi comunitar al conceptelor de dezvoltare zonală şi regională, de promovare a Zonei metropolitane Braşov;
2004 2004	încheierea acordului cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, programul Agenda Locala 21, care presupune asistenţă internaţională pentru finalizarea la Braşov a Strategiei de dezvoltarea durabilă; punctul de plecare l-a constituit conceptul Strategiei DEL, elaborat cu sprijinul financiar şi logistic USAID şi finanţarea din partea PNUD va fi de cca. 80000 USD; înfiinţarea Agenţiei pentru Dezvoltare Locală Braşov (ADLBV); această structură are ca principal obiectiv crearea unui larg parteneriat local al autorităţilor, al instituţiilor publice şi al societăţii civile pentru elaborarea şi implementarea Strategiei de dezvoltare a Braşovului; Au fost deja identificaţi şi au confirmat asocierea patru parteneri din cadrul societăţii civile: CCI- Camera de Comerţ şi Industrie, FPIMM- fundaţia pentru promovarea IMM, AFM- asociaţia femeilor manager, Universitatea ‚”Sextil Puscariu”.

E. ALTE REALIZĂRI IMPORTANTE

Proiect	Descriere. Rezultate. Valoare proiect
Proiect de finanţare PHARE RICOP: Centrul integrat pentru persoane fără adăpost	Derularea proiectului a început la data de 1.01.2003. Valoare totală:235.000 euro (contribuţie PHARE: 218.130 euro, CL: 13.500 euro) Centrul funcţionează pe cinci module: asistenţă socială stradală, centrul de zi, centrul de consiliere, centrul rezidenţial şi adăpost de noapte. De aceste servicii au beneficiat 590 persoane. Obiectivele proiectului au fost realizate în proporţie de 95%
Proiectul de finanţare PHARE 2001: Coeziune Economică şi socială – schema de investiţii în Servicii Sociale	Proiect: Centrul pentru Persoane fără adăpost Valoare totală: 200.000 euro (contribuţie PHARE: 180.000 euro, CL: 18.000 euro, Asociaţia de caritate Braşovia: 1.000 euro, Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului: 1.000 euro)
Proiectul de finanţare PHARE 2001: Coeziune Economică şi socială – schema de investiţii în Servicii Sociale	Proiect: Centrul Pilot – Asistenţi Sociali Zonali Obiectiv: dezvoltarea capacităţii sistemului local de asistenţă socială, organizarea unui sistem complex şi eficient pe zone teritoriale şi întărirea capacităţii administraţiei locale de a implementa iniţiative eficiente în domeniul serviciilor sociale Valoarea totală: 124.570 euro ( Contribuţie: Uniunea Europeana:109.570 euro, CL: 15.000 euro)
Proiectul de finanţare PHARE 2001: Coeziune Economică şi socială – schema de investiţii în Servicii Sociale	Proiect: Casa mamei Obiectiv: înfiinţarea unui centru de găzduire temporară a mamelor şi copiilor aflaţi în situaţie de risc social cu scopul prevenirii abandonului copiilor şi marginalizării sociale a mamelor Valoare totală: 173435 euro (contribuţie: Uniunea Europeana 154.935 euro, CL 16.500 euro, DGPDC: 1.000 euro, Asociaţia de Caritate Braşovia: 1.000 euro)
Proiect de finanţare PHARE RICOP: Serviciul de Asistenţă Comunitară	Valoare totală: 118.535 euro
Programul româno-britanic de dezvoltare reciprocă a autorităţilor locale în domeniul asistenţei sociale şiu medicale	Parteneriat mutual între municipiul Braşov şi oraşul Leeds – Marea Britanie Obiecti: Furnizarea de asistenţă tehnică serviciilor nou înfiinţate în cadrul autorităţilor locale din România cu accent asupra dezvoltării şi durabilităţii
Proiectul GIS Braşov	2003- s-a realizat Etapa I - Reţeaua Geodezică a Municipiului Braşov: Valoarea contractului 1.160.000.000
Proiect pilot - Furnizarea gratuită a sistemului informatizat pentru colectarea impozitelor şi taxelor locale, SIMTAX (parteneriat cu firma Industrial Software)	Economie în bugetul local 20-40.000 euro
Proiect RICOP	Unităţi de învăţământ: Grup Şcolar Energetic, Liceul Andrei Mureşanu, Colegiul de Informatică G. Moisil. Suma alocată din fonduri Phare: 570.751 euro, suma alocată din bugetul local: 167.404
Program Phare 2001 de Coeziune Economică şi Socială, Componenta Învăţământ Profesional şi Tehnic	Au fost selecţionate 5 unităţi şcolare: Colegiul Tehnic „M. Cristea”, Colegiul Naţional „Andrei Bârseanu”, Grup Şcolar Silvic „Dr. N. Rucăreanu”, Grup Tehnologic „Astra”, Grup Şcolar de Industrie Uşoară Braşov. Suma din fonduri Phare 1432.685 euro, fără finanţare de la bugetul local
Program investiţii – Centrale Termice 2004	Pentru 18 unităţi de învăţământ s-a repartizat suma de 19.692.000.000 lei
Program reabilitare şcoli (20012003) -	Au fost selecţionate 5 unităţi şcolare: Colegiul Tehnic „M. Cristea”, Colegiul Naţional „Andrei Bârseanu”, Grup Şcolar Silvic „Dr. N. Rucăreanu”, Grup Tehnologic „Astra”, Grup Şcolar de Industrie Uşoară Braşov. Suma din fonduri Phare 1432.685 euro, fără finanţare de la bugetul local
Centrul de informaţii pentru cetăţeni	Finanţare fonduri nerambursabile: 40.000 USD – Fundaţia Soros
Biroul de consiliere pentru cetăţeni	Finanţare fonduri nerambursabile: 49.410 euro – Uniunea Europeană
Dezbatere publică a proiectului de buget pe anul 2001	Finanţare fonduri nerambursabile: 7.000 USD - USAID

MENŢIUNE :

Dincolo de înscrierea Braşovului în circuitul valorilor internaţionale, de aportul substanţial de imagine cu consecinţa firească de a atrage turişti şi investitori, programele şi iniţiativele enumerate au avut rezultatul unor beneficii directe care însumate înseamnă milioane de EURO. Totodată, în perioada celui de-al doilea mandat merită remarcate numeroase alte exemple de contribuţii concrete la dezvoltarea locală, la progresul comunităţii. Astfel, în ciuda resurselor limitate, s-au făcut eforturi considerabile pentru a continua investiţiile în infrastructură (pasaje rutiere, amenajări urbane, zone verzi), reabilitarea patrimoniului construit, a monumentelor sau servicii publice (transport public, pieţe, locuinţe), evenimente locale şi internaţionale. Aceşti paşi importanţi au fost posibili datorită implicării decisive a specialiştilor primăriei precum şi prin participarea altor autorităţi şi instituţii publice locale, prin parteneriatele cu sectorul privat, cu societatea academică sau cu asociaţiile civice. Acestor parteneri le mulţumim în numele tuturor cetăţenilor braşoveni.

II. SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE (APL) ÎN ROMÂNIA

În administraţia publică locală a unui judeţ şi a unui municipiu reşedinţă de judeţ de talia Braşovului sunt angrenate sute de instituţii, autorităţi şi servicii publice şi zeci de mii de salariaţi. Doar sub autoritatea directa a Consiliului Local se află 133 de instituţii şi servicii publice care se finanţează direct de la bugetul municipiului. Din complexitatea acestor relaţii de organizare şi funcţionare decurge dificultatea cunoaşterii, analizei şi deciziei asupra sistemului de administraţie publică locală la Braşov.

Misiunea administraţiei publice locale (APL) este ca în rolul de structuri ale statului (instituţii şi autorităţi) organizate la nivel local, să execute legile şi să asigure servicii publice pentru cetăţeni. Legea organică pentru organizarea şi funcţionarea APL este Legea 215/2001. Potrivit legii, primăria este definită ca o structură funcţională formată din Consiliul Local (CL), primar, viceprimari, secretar şi aparatul propriu de specialitate al CL. În caseta alăturată puteţi lua act de principalele atribuţii şi funcţiuni ce revin primăriilor în conformitate cu Legea administraţiei publice locale.

 

1. PRINCIPALELE FUNCŢIUNI ŞI ATRIBUŢII ALE PRIMĂRIILOR
2. Autoritate publică (de stat şi locală), delimitată teritorial şi care are autonomie administrativă şi financiară
3. Gestiunea (soluţionarea) treburilor publice prin CL şi primar. Are drept şi capacitate de a dispune de bani şi bunuri.
4. Colectează venituri, din taxe şi impozite locale şi de la bugetul de stat.
5. Stabileşte taxe şi impozite locale prin hotarâri de Consiliu Local (HCL).
6. Posedă şi dispune de patrimoniu, administrează bunurile proprietate publică şi privată ale localităţii.
7. Reprezentare juridică a statului, la nivel local şi a unităţii administrativ-teritoriale.
8. Cooperare şi asociere (activităţi economice şi activităţi sociale) la nivel local, naţional şi internaţional.
9. Îndeplineşte servicii publice (de administrare a domeniului public şi privat al localităţii, finanţarea cheltuielilor publice ale instituţiilor şi activităţilor cu caracter public, întreţinerea drumurilor, iluminatul public, autorizarea construcţiilor, întreţinerea imobilelor proprietate publică, întreţinerea curăţeniei pe domeniul public, transport public, termoficare, administrare imobile şi pieţe publice, gestionează pericolele prezentate de animale, protecţia civilă, asistenţa socială, autoritate tutelară).
10. Execută şi controlează respectarea legii.
11. Sancţionează încălcarea legii.
12. Ofera cetăţenilor informaţii şi consultanţă .
13. Colaborează cu cetăţenii, instituţiile statului, instituţiile internaţionale, agenţi economici, organizaţii neguvernamentale.
14. Elaborează şi aprobă studii de urbanism, de dezvoltare şi de prognoză.
15. Înfiinţează şi desfiinţează instituţii publice, servicii publice şi societăţi comerciale.
16. Instituie norme de organizare şi funcţionare pentru instituţii locale şi pentru servicii publice locale.
17. Numeşte şi eliberează din funcţie conducătorii instituţiilor publice locale şi ai serviciilor publice de interes local.
18. Hotărăşte asupra regiilor şi societăţilor comerciale pe care le are în subordine.
19. Aprobă bugetul local şi contul de execuţie.
20. Hotărăşte asupra ordinii publice
21. Acţionează pentru protecţia mediului, protecţie şi asistenţă socială.

Atribuţiile specifice ale CL= consiliului Local, ale primarului, ale secretarului şi ale viceprimarilor se găsesc în Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, la articolele nr. 38, 66-68, 70, şi 85. – se afla pe Internet la adresa de pagina a primăriei Braşov, anume: www.brasovcity.ro

Dintre atribuţiile primarului, unele în mod obligatoriu se deleagă către viceprimari, altele opţional iar altele nu se pot delega de la primar către viceprimari. Conform legii se deleagă obligatoriu viceprimarilor atribuţiile privind: gardienii publici, igiena şi curăţenia în localuri publice, repartizarea locuinţelor sociale, inventarierea şi administrarea bunurilor domeniului public şi privat ale localităţii, evidenţa lucrărilor de construcţii, curăţenia pe domeniul public şi privat al localităţii.

Se pot delega de la primar la viceprimari atribuţiile privind: verificarea încasării şi cheltuirii banilor publici, activităţile privind prevenirea şi limitarea urmărilor calamitaţilor şi catastrofelor, asigurarea ordinii şi liniştii publice cu ajutorul instituţiilor competente, prevenirea şi combaterea pericolelor prezentate de animale, elaborarea planului urbanistic al localităţii şi urmărirea respectării lui, urmărirea întreţinerii şi reabilitarea străzilor, conducerea şi asigurarea funcţionarii unor servicii publice de stare civilă, autoritate tutelară şi asistenţă socială, funcţia de ofiţer de stare civilă. Alte atribuţii ale primarului, în special acelea în care acţionează ca şi reprezentant al statului sau ale comunităţii locale, nu pot fi delegate către viceprimari.

Acesta este cadrul în care îşi desfăşoară activitatea responsabilii politici implicaţi în administraţia publică la Primărie (CL= Consiliul Local, primar, viceprimari, secretar).

 

Orice construcţie umană, ca să fie durabilă, are nevoie de trei piloni:

1 -oameni, 2 - principii şi valori, 3 - scop. În viaţă, aceste trei repere trebuie să stea la baza oricărei judecăţi, organizări sau construcţii sociale sau materiale. Pentru analiza unui sistem social trebuie lămurite de la început definirea sau explicitarea grupului de oameni implicaţi, stabilirea setului de principii şi valori proprii grupului şi definirea unui scop şi stabilirea unei metodologii de atingere a lui cu anumite mijloace.

Tot aşa şi sistemul de APL va fi analizat ţinând cont de :

• oamenii implicaţi (cetăţeni beneficiari şi autorităţi publice)
• principiile şi valorile comune ale grupului analizat (la nivel local sau naţional)
• scopul lor împlinit (prin ce metode şi ce mijloace).

Pentru a analiza APL din România şi din Braşov, în particular, din perspectiva funcţionarii ei într-un sistem democratic este necesar să urmărim în ce măsură şi cum se manifestă în practică aspectele prezentate mai sus. În cazul particular pe care îl analizăm, cetăţenii beneficiari ai APL sunt cetăţenii Braşovului. Ei sunt conduşi de autorităţi judeţene sau locale şi este important să cunoaştem care sunt autorităţile şi instituţiile implicate în decizia locală, ce pârghii de putere au acestea, ce decid, cum decid şi în favoarea cui, care sunt relaţiile de funcţionare între aceste autorităţi şi instituţii şi ce efecte produc ele asupra calităţii vieţii cetăţenilor contribuabili la bugetul public?

 

AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE SUNT:

 

1 - Autorităţi judeţene: alese de cetăţeni – Consiliul Judeţean (CJ) este autoritate deliberativă. Cei 41 de consilieri judeţeni îşi aleg autoritatea judeţeană executivă – preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi. Consiliul Judeţean se alege pe liste de partid. CJ hotărăşte în toate problemele de interes judeţean în condiţiile legii. Preşedintele reprezintă CJ în relaţiile cu persoane fizice sau juridice precum şi în justiţie. Preşedintele CJ conduce şedinţele CJ, conduce aparatul de specialitate al CJ, şedinţele de CJ şi în calitatea de consilier judeţean are drept de vot în CJ.

2 - Autorităţi judeţene: numite de puterea centrala (Guvern) – prefectul şi subprefectul. Prefectul reprezintă Guvernul la nivelul judeţului. Conduce direct toate instituţiile publice şi agenţiile guvernamentale deconcentrate la nivelul judeţului( la Braşov în număr de 37, direcţii, instituţii şi agenţii). Conduce aparatul de specialitate al prefectului( ~ 60 de salariaţi). Prefectul exercită (atenţie…?!) dacă vrea controlul de legalitate al actelor APL de la nivelul judeţului.

3 - Autorităţi locale alese de cetăţeni: Consiliul Local şi primarul.

Consiliul Local (CL) este autoritatea locală deliberativă. Cei 31 de consilieri locali sunt aleşi pe liste de partid. CL hotărăşte în toate problemele localităţii pe domeniile definite de lege( L 215/2001, art. 38). Lista instituţiilor subordonate CL se afla la Anexa nr 1

CL=Consiliul Local , aprobă numărul şi structura aparatului propriu de specialitate al CL. Acesta alege dintre consilieri doi viceprimari. Ei, viceprimarii, exercită atribuţii pe care în mod obligatoriu primarul le deleagă în condiţiile legii. Viceprimarii nu sunt subordonaţi primarului (?!) – aceasta este una dintre anomaliile legii.

Pentru serviciile publice locale, Consiliul Local hotărăşte TOT :

Înfiinţează şi desfiinţează instituţii şi servicii publice, numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie conducătorii serviciilor publice, analizează, controlează şi urmăreşte activitatea serviciilor publice, instituie norme specifice pentru aceste servicii, le aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli, numărul de personal, structura de organizare, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare.

Primarul – este autoritate locală executivă. Este singurul ales direct şi personal dintre toate autorităţile judeţene sau locale. Primarul execută legile şi hotărârile de Consiliu Local prin emiterea de dispoziţii. Primarul reprezintă localitatea în relaţiile cu persoane fizice şi juridice române sau străine, precum şi în justiţie. În anumite domenii definite de lege primarul acţionează şi ca reprezentant al statului la nivel local.

Primarul nu este consilier şi nu votează în CL . Primarul conduce aparatul propriu de specialitate al CL. Se constată că spre deosebire de prefect, care are aparat propriu pe care îl conduce în mod direct, primarul nu are aparat propriu, ci el conduce aparatul propriu de specialitate al CL. Primarul şi consilierii pot propune proiecte de HCL.

Între autorităţile judeţene (alese sau numite) şi autorităţile locale nu există raporturi de subordonare, ci doar relaţii de colaborare în condiţiile legii.

Între autoritatea locală deliberativă (CL) şi cea executivă (primarul) nu există raporturi de subordonare, ci doar relaţii de colaborare în condiţiile legii.

Pentru servicii publice primarul nu are competenţa să decidă personal nimic. El poate doar propune către CL, proiecte de hotărâre. După ce CL hotărăşte, apoi primarul emite dispoziţii pentru aplicarea HCL.

Secretarul – este conform legii, obligatoriu, jurist şi funcţionar public de conducere. Secretarul este numit de prefect şi subordonat direct acestuia, care doar el, prefectul, îl poate sancţiona. Secretarul vizează de legalitate asumându-şi răspunderea pentru proiectele de HCJ şi HCL, precum şi dispoziţiile emise de autoritatea executivă (preşedintele CJ sau primarul). Secretarul execută şi alte sarcini stabilite de lege sau de autoritatea executivă.

O analiză comparativă între atribuţiile CL (art. 38/Legea 215) şi, respectiv, atribuţiile primarului (art.66,67,68/Legea 215) conduce la următoarele concluzii: deşi legea declară că între autoritatea deliberativă (CL) şi autoritatea executivă (primar) nu există raporturi de subordonare, primarul trebuie să execute prin dispoziţie ce hotărăşte CL, dar CL nu este obligat să voteze propunerile primarului. Puterea de decizie o are CL, adică parlamentul local dar primarul este declarat formal şef al administraţiei locale.

Cine sunt subordonaţii primarului?: aparatul propriu de specialitate al CL, adică al unei alte autorităţi, cea deliberativă. Altfel spus, la nivelul localităţilor, primul ministru local, primarul, seful executivului, el nu are Guvern propriu ci conduce aparatul de specialitate propriu al Parlamentului local=CL. Acesta, parlamentul local, CL, stabileşte numărul de personal, structura de organizare şi statul de funcţii al acestui aparat. În aceste condiţii cum se poate impune voinţa primarului şi a programului său cu care a fost ales? Dacă majoritatea din CL este formată din adversarii politici ai primarului, se pune întrebarea care este limita de compromis până la care poate merge primarul pentru a fi susţinute prin vot majoritar în CL propunerile lui? În opinia noastră, primarul poate negocia până la limita dată de lege şi de interesele generale ale cetăţenilor alegători, conform programului pentru care primarul a fost ales.

Doar susţinut de votul majorităţii în CL, primarul poate aplica programul de administrare al localităţii pentru care a fost votat .

Sintetizând, la nivelul fiecărei localităţi (deci inclusiv a municipiului Braşov), Consiliul Local este autoritatea care, pe baza propunerilor şi iniţiativelor stabileşte scopul, misiunea, strategia de dezvoltare şi hotărăşte în toate problemele de interes local. Urmează apoi ca primarul, autoritate executivă, prin dispoziţii emise pentru serviciile de specialitate ale CL, să pună în aplicare hotărârile de Consiliu Local. Selectarea metodelor şi a mijloacelor pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare ale municipiului sunt de asemenea de competenţa şi obligaţia legală a dezbaterii CL. Conform legii, primarul are doar dreptul de a propune proiecte de HCL asupra cărora urmează să decidă CL, pentru ca apoi primarul să aplice aceste hotărâri prin emiterea de dispoziţii către serviciile de specialitate ale CL pentru ca acestea sa aplice HCL. Chiar dacă nu este de acord cu unele HCL, hotărâri ale majorităţii consilierilor, primarul trebuie să le execute prin emiterea de dispoziţii.

 

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ

Prevederile normative ale APL din România sunt deseori contradictorii şi generează grave perturbaţii în buna funcţionare: primarul, declarat formal şef al APL poate să propună persoane şi concursuri pentru conducerea unor instituţii sau servicii publice, dar în egală măsură CL poată să nu ţină cont de propunerile primarului. Primarul poate propune sancţionarea acestor conducători de unităţi, iar CL, evident, poată să nu ţină cont. Viceprimarii nu sunt subordonaţi primarului, iar secretarul este numit de prefect şi poate fi sancţionat doar de către acesta. Potrivit legii, primarul conduce şi controlează un aparat propriu al CL şi nu al sau al primarului, a cărei structură şi stat funcţii nu le hotărăşte primarul , dar primarul avizează statul de funcţii şi numărul de personal acolo unde conducerile sunt numite de alte autorităţi (Învăţământ, spitale). CL, ai cărui membri sunt aleşi pe liste de partid, în unele cazuri ca nişte iluştri anonimi, nu are nici o responsabilitatea directă.

Un paradox al sistemului de APL din România este că cine decide TOT, anume Consiliul Local, nu răspunde cu nimic. Cine însă răspunde personal maxim, adică primarul, el nu poate decide nimic asupra serviciilor publice.

Cel care este nominal ales direct de către cetăţeni, primarul, nu decide nimic, dar are răspundere maximă. El, Primarul, are doar dreptul să propună şi apoi să execute prin dispoziţii ce au decis alţii, fie că el este de acord sau nu cu aceste decizii.

Anomaliile, defecţiunile, paradoxurile APL sunt prea numeroase pentru a fi simple scăpări. Ele sunt premeditate şi cauzate de dorinţa majorităţii politice a PSD, cea care a impus ca legiuitor regula, ca Guvernul să stăpâneasca structurile APL. Se generează următoarele consecinţe: se mimează autoritatea executivă şi se planifică ineficienţa activităţii administrative, se absolvă de răspundere individuală decidentul şi se perpetuează criza de reprezentativitate, Se blochează voinţa şi simpatia cetăţenilor exprimată prin votul majoritar pentru primari, personalităţi de încredere, integre şi competente şi pentru programe de administrare ale localităţilor dorite de cetăţeni.

Sistemul de APL din primării este fundamentat pe judecata diabolică, anume ca atunci când „jos” este haos şi conflict, atunci de „sus” de la Guvern se stăpâneşte uşor prin măsuri dictatoriale fără să se vadă şi să se perceapă uşor răspunderea pentru abuzuri. „ Jos”, poporul este ocupat cu haosul şi scandalul. „sus”, la Guvern, în „linişte”, se impune voinţa de stăpânire. Practic Guvernul nu guvernează cetăţenii, ci îi stăpâneşte.

Altfel spus voinţa partidului ‚unic conducător’ se impune cetăţenilor şi nu invers, puterea politică primită prin vot de la cetăţeni să aplice voinţa cetăţenilor, aşa cum se petrece intr-o democraţie funcţională.

SISTEMUL ASTFEL INSTITUIT ESTE AUTORITAR ŞI NU DEMOCRATIC?!.

În ansamblul sistemului de APL instituit în România se manifestă mari disfuncţii în organizare şi funcţionare datorită lipsei de explicitare şi aplicare în practică a trei principii – responsabilitatea individuală, reprezentativitatea directă şi separaţia puterilor la nivel local. Această lipsă a principiilor enunţate este generatoare de confuzii, ineficienţă în acţiune şi insatisfacţie pentru cetăţeni referitor la serviciile publice, şi la calitatea vieţii în general, în comunităţile locale. Atunci când la aceste cauze se mai adaugă şi un climat de nedreptate care pleacă de la lipsa de legalitate şi se cumulează şi cu lupta politică şi personală specifice unui sistem politic democratic, efectele nocive sunt amplificate şi cetăţenii sunt “ nefericiţii beneficiari” ai rezultatelor.

Tabloul descris mai sus este cadrul general în care APL la Braşov se desfăşoară şi se manifestă cu nuanţele specifice fiecărui actor politic (partid sau personaj) în parte. Este de menţionat raportul dezechilibrat de forţe (ne referim la atribuţiile de putere decizională) şi înclinat decisiv în favoarea celor numiţi “de sus de Guvern” faţă de cei aleşi de cetăţeni - autorităţile locale. Dezechilibrul se manifestă şi prin excesiva putere şi marea lipsă de responsabilitate personală a celor numiţi “de sus de la centru” faţă de cetăţenii localităţii. Mai mult, cei care decid tot şi sunt selectaţi pe liste de către partide (consilieri locali şi judeţeni) nu răspund direct şi personal faţă de alegători. Cetăţenii aleg de fapt listele făcute de partide şi nu selectează ei cetăţenii-alegători, direct persoanele dorite de cetăţeni să ocupe funcţiile publice de autoritate. Excepţie de la această regulă face primarul. În acelaşi timp, primarul – singurul personaj ales direct şi uninominal de către cetăţeni – este total dependent de voinţa şi hotărârile celor care personal şi direct nu răspund în faţa cetăţenilor(prefect, consilieri locali şi judeţeni). Sistemul creat este lipsit de democraţie în sensul că persoanele alese direct de către cetăţeni, autorităţile locale, sunt dependente de cei numiţi de Guvern (oameni care nu au responsabilitate personală directă faţă de alegători).

Soluţia pentru îmbunătăţirea sistemului de APL în România este ca TOTI ALESII PUBLICI ( parlamentari, consilieri judeţeni, primari, consilieri locali), SĂ FIE ALEŞI UNINOMINAL.

Doar în acest fel, printr-o selecţie care să crească răspunderea personală a politicienilor faţă de alegătorul contribuabil la bugetul public, va exista legătura directă şi dependentă a aleşilor faţă de voinţa cetăţenilor alegători. Cei care dau votul lor, cetăţenii alegători, dau un mandat politic în funcţii publice pentru a fi reprezentaţi ei şi interesele lor generale în primul rând şi nu trimit în funcţii publice personaje care să nu ţină cont de nevoile şi aşteptările cetăţenilor.. Trebuie ca reprezentarea cetăţenilor să fie directă şi nu reprezentarea partidelor aşa cum este în prezent. În cadrul autorităţilor deliberative (Parlament, consilii judeţene, consilii locale) trebuie să se impună prin vot majoritar voinţa cetăţenilor şi nu să se impună voinţa partidelor care se fac ca reprezintă cetăţenii, când de fapt promovează prioritar în decizia publică interesele lor de grup restrâns. Această situaţie este una dintre cauzele pentru care doar mai puţin de 10% dintre cetăţenii României mai au încredere în partidele politice.

 

Simplificând, putem enumera patru obstacole majore şi obiective ce decurg din cadrul legal şi care împiedică buna funcţionare a APL şi a primăriilor, în particular:

• primarului nu îi este garantată prin lege susţinerea majoritară în CL, deşi primarul trebuie sa aplice programul de administrare al localităţii pentru care cetăţenii l-au ales în mod majoritar.
• viceprimarii nu sunt subordonaţi primarului, deşi obligatoriu conform legii, primesc şi ar trebui să execute dintre atribuţiile primarului
• secretarul localităţii este numit de prefect şi subordonat prefectului. Doar el, prefectul, îl poate sancţiona pe secretarul localităţii. Prefectul este singurul care poate exercita control de legalitate al actelor APL, dacă vrea şi după cum vrea, fără să păţească nimic; dacă nu face acest control sau dacă îl face cu rea credinţă, el prefectul nu răspunde personal.

Altfel spus prefecţilor li s-a creat un fel de imunitate personală , care depinde doar de indulgenţa primului-ministru. Exact ca în vremurile bune ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi partidului unic conducător. Evident ne referim la PCR ca şi la PSD-ul actual.

• consilierii aleşi pe liste de partid nu sunt direct răspunzători faţă de cetăţeni pentru hotărârile pe care le adoptă; indiferent de prostiile pe care le votează, le spune sau le face un consilier, dacă partidul îl aşează pe o listă şi data viitoare în poziţie fruntaşă, respectivul poate să fie din nou ales consilier şi să continue ceea ce a făcut rău fără să răspundă în vreun fel.

Crearea premiselor dictaturii politice

În condiţiile acestui sistem administrativ se pot emite HCL-uri prin încălcarea legii, iar dacă prefectul împreună cu secretarul numit de el şi majoritatea CL se înţeleg la nivel de partid sau de grup de interese pe o decizie, chiar dacă acea hotărâre de CL este ilegală (adică încalcă legislaţia naţională), ea, hotărârea de Consiliu Local, poate să rămână în vigoare prin neatacarea ei în instanţă de către prefect.

Conform Curţii Supreme de Justiţie ( nr IV din 23 iunie 2003), primarul nu poate contesta în instanţă HCL-uri emise prin încălcarea legii, în consecinţă el, primarul ar urma să pună în aplicare hotărârea CL chiar şi în condiţiile nelegalităţii acesteia.

Dat fiind că primarul este obligat prin lege să execute atât legile, respectiv hotărârile Guvernului României, cât şi cele hotărâte de CL se ajunge la următorul paradox: dacă primarul respectă legile ţării, atunci nu execută HCL-urile emise ilegal, dar rămase în vigoare prin complicitatea prefectului.

În acest caz primarul se află în culpă deoarece el, primarul, ar trebui să ducă la îndeplinire HCL-urile prin emiterea de dispoziţii. Dacă primarul execută HCL-urile emise ilegal, atunci primarul este din nou în culpă pentru că încalcă legile ţării. Astfel s-a creat un sistem diabolic prin care primarii aleşi de cetăţeni, chiar dacă sunt de la alte partide, să devină total dependenţi de prefecţi PSD, de secretarii numiţi de aceştia şi de majorităţile puterii PSD din Consiliile Locale. Normele legii sunt folosite ca arme juridice în mâna PSD împotriva primarilor care refuză să se înscrie în partidul stat = PSD, continuator al mentalităţilor şi practicilor PCR.

Datorită acestor cauze, în doi ani de la alegerile locale din iunie 2000, peste 1500!!!, da, da, peste 1500, ( mai mult de 50% din primarii aleşi în iunie 2000 primari pe listele altor partide decât PSD), au părăsit partidele lor şi s-au înscris în PSD= partidul stat, pentru a putea supravieţui în funcţie până la sfârşitul mandatului.

În iunie 2000, la alegerile locale , PSD a câştigat în 30% din localităţile României, funcţiile de primari. După doi ani de la alegeri, peste 82% din primarii şi consilierii locali din întreaga ţară au devenit membri PSD.

Altfel spus, morala situaţiei este că lasă “poporul” să voteze pe oricine şi orice pentru că oricum conduce cine trebuie, adică “ai noştri”, adică ai lor, ai celor care nu preţuiesc valorile democraţiei şi au puţin respect pentru nevoile şi aspiraţiile cetăţeanului obişnuit. Din păcate starea de fapt este consecinţa mentalităţii şi practicii unui grup de exersaţi în ale puterii, conform gândirii şi practicii lor politice din timpul regimului comunist pe care l-au susţinut cu entuziasm până la dezastrul final =actualul PSD( fost PDSR, fost FDSN, fost FSN, de fapt fost PCR). PSD este singurul partid din România care şi-a schimbat numele de cinci ori în 14 ani, doar pentru a i se şterge urma de continuator autentic al fostului partid comunist. În astfel de situaţii vorba populară spune’ Lupul işi schimbă părul dar năravul , ba!’. Din păcate în ceea ce priveşte caracterul ne-democratic al activităţii PSD, se confirmă proverbul popular.

 

LEGALITATE

Misiunea fundamentală a APL este constituită din două componente:

• aplicarea legilor, Hotărârilor de Guvern, ordinelor miniştrilor, ale prefectului şi hotărârile Consiliilor Judeţene şi Locale
• oferirea şi prestarea de servicii publice pentru cetăţeni în condiţiile legii.

Într-o democraţie, legalitatea este un principiu fundamental al APL şi este menţionat ca atare în Legea 215/2001 a administraţiei publice locale. Din păcate din sistemul constituţional şi al puterii judecătoreşti din România lipsesc instanţe judecătoreşti specializate pentru exercitarea din oficiu a controlului de legalitate al actelor APL. Exercitarea controlului de legalitate al actelor din APL este lăsată la discreţia politicului, adică a prefectului. Acesta poate exercita controlul de legalitate dacă vrea. Actele atacate de prefect în instanţa de contencios administrativ sunt suspendate de drept până la decizia definitivă a instanţei de judecată. Altfel spus, autorităţile locale (deliberativă sau executivă) pot să emită orice act, prefectul poate, dacă vrea, ca prin decizia sa să suspende luni de zile şi poate ani actele respective. Adică prefectul, din motive politice sau personale, poate să blocheze uşor activitatea autorităţilor locale alese de cetăţeni. Prefectul răspunde personal doar în faţa primului ministru care l-a numit şi care oricând îl poate revoca din funcţie , iar apoi în faţa ministrului administraţiei şi internelor. În acest mandat, cum toţi prefecţii aparţin PSD, se constată că întreaga legalitate a APL din România este la discreţia unui singur partid, partidul-stat PSD. Cum în majoritatea covârşitoare a CJ şi CL din ţară funcţionează majorităţi absolute sau relative ale PSD se constată că PSD prin prefecţi şi majorităţile lor din consilii pot uşor încălca orice lege, HCJ sau HCL fără să răspundă pentru aceasta.

În vara anului 2003 Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a emis o decizie nr.IV, vezi Anexa nr.2, neconstituţională prin care interzice primarilor accesul la instanţele de judecată atunci când consiliile locale emit hotărâri prin încălcarea legii, iar prefecţii refuză să acţioneze. Primarii se pot doar adresa prefectului prin a-l sesiza, şi atât. Această decizie a CSJ este în contradicţie totală cu Legea 199/1997 care a ratificat Carta europeană a autonomiei locale ce prevede la art. 11 garantarea dreptului autorităţilor publice locale de a se adresa justiţiei atunci când le sunt încălcate drepturi recunoscute de Constituţie sau de lege (protecţia legală a autonomiei locale).

Din păcate voinţa Guvernului Năstase al PSD face abstracţie totală de aceste prevederi şi astfel s-au creat bazele Dictaturii politice în APL din România. Practic, indiferent ce abuz comite PSD prin reprezentanţii lui în CJ şi CL, dacă este de acord şi prefectul, respectiva hotărâre rămâne în vigoare fără posibilitatea primarilor de a se apăra de efectele ei ilegale şi nocive. Gravitatea situaţiei pleacă de la faptul că primarul este obligat prin lege să execute atât legile şi Hotărârile de Guvern, dar să execute şi Hotărârile de Consiliu Local. Când aceste HCL, emise cu încălcări ale legii, sunt menţinute în vigoare prin neintervenţia prefectului, atunci primarul este în culpă şi este vinovat orice ar face: dacă primarul respectă legile şi HG-urile cu care HCL-urile sunt în contradicţie, atunci el este vinovat că nu respectă art.68 alin.1 din Legea 215/2001, care menţionează că primarul este obligat să execute HCL-urile; dacă primarul execută o hotărâre de Consiliu Local care este ilegală, atunci el este vinovat pentru că încalcă o lege sau o Hotărâre de Guvern aflată în contradicţie cu HCL.

Ţinând cont de cadrul descris mai sus se constată că întreaga legalitate a actelor emise de autorităţile APL este la discreţia şi bunăvoinţa prefecţilor PSD.

Altfel spus, politicul stabileşte prin reprezentantul guvernului PSD, în judeţ, dacă un act administrativ emis ilegal de către CL rămâne sau nu în vigoare.

Repetam, practic s-au creat şi instituţionalizat bazele abuzului de putere şi ale haosului total. Când este haos jos în popor se conduce uşor de sus în mod dictatorial şi fără responsabilitate.

Aşadar, în APL din România trăim starea de fapt de dictatura politică sub masca democraţiei. !?

La Braşov, avem în ultimii ani câteva zeci de astfel de situaţii care, fiecare în parte este o mostră de ilegalitate şi abuz în funcţie. Acestea constituie expresia unei lupte politice duse până peste limitele legalităţii şi raţiunii şi ale ruşinii, de către reprezentanţii PSD (prefect, consilieri, secretar numit ilegal în post de către prefect) împotriva primarului pe care vor să-l distrugă cu orice preţ şi prin orice mijloace pentru că a refuzat sa treacă la ei în partid.

Primarul Budapestei, Gabor Demski, spune într-o analiză a sistemului APL din Ungaria: “…O economie de piaţă stabilă şi civilizată nu este compatibilă cu frauda, încălcarea contractului şi ameninţarea. În schimb ea se bazează pe credibilitate, constituţionalitate şi o grijă permanentă pentru avantaje reciproce. ...Este vorba de legitimitate, care include şi reabilitarea virtuţilor civile...Cetăţenii acelor ţări unde cei ce deţin puterea şi influenţa, ignoră regulat contractele, trăiesc într-un capitalism de gangsteri şi nu într-o piaţă liberă. În plus ei trăiesc în sărăcie. Domnia legii este o condiţie esenţială a bunăstării cetăţenilor. Într-o economie de piaţă să-ti ţii cuvântul reprezintă o virtute fundamentală...

…Într-o democraţie constituţională, cetăţeanul impune respect şi îşi apără propriile sale drepturi. Cetăţeanul nu este niciodată la “mila” binefăcătorilor. Cetăţeanul nu permite statului să-l păcălească cu resturile redistribuirii. Din contră: cetăţeanul se aşteaptă ca politicienii şi funcţionarii publici să cheltuiască banii din taxe pe munca decentă şi onestă pentru beneficiul tuturor şi să promoveze atât bunăstarea indivizilor cât şi a comunităţilor liber formate. Cetăţeanul nu cere vreo favoare din partea celor puternici. Din contră: politicienii de partid i se bagă sub piele, iar funcţionarii publici îl servesc. Cetăţeanul îşi asumă responsabilitatea pentru sine şi se simte răspunzător faţă de comunitate”.

Asemănător, putem afirma că punctul nodal al slăbiciunilor de sistem al APL din România este lipsa mandatului cetăţenesc real la nivelul deciziei, respectiv al Consiliilor Locale. Lipseşte mijlocul legal de tragere la răspundere de către alegători a persoanelor care în CL, ca şi consilieri aleşi pe liste de partid, prin votul lor de consilieri locali să asigure aplicarea programului de administrare a localităţii, program votat de cetăţeni o dată cu alegerea primarului.

Este o mare problemă de reprezentativitate directă şi răspundere personală. Programul de administrare al localităţii, votat de către cetăţeni odată cu primarul ales, trebuie să arate ce este de făcut, cum se face şi care sunt beneficiile pentru cetăţeni. În actuala organizare a sistemului de APL lipseşte răspunderea consilierilor pentru programul votat de cetăţeni prin alegerea primarului. Primarul are răspundere individuală şi politică. Consilierii nu răspund individual pentru aplicarea programului votat de majoritatea cetăţenilor care au ales primarul.

De fapt, lipseşte condiţionarea respectării de către consilieri a votului majoritar al cetăţenilor pentru programul de administrare al oraşului, program propus de primarul ales. Principiul este că trebuie asigurat respectul pentru cetăţeni şi numărul lor.

În democraţie cetăţeanul este entitatea fundamentală . Voinţa publică se regăseşte în votul majoritar. Din această perspectivă, a respecta voinţa populară exprimată prin votul cetăţenilor pentru program şi primar echivalează cu respectul pentru cetăţean ca entitate fundamentală a democraţiei. Pentru acest motiv reprezentanţii partidelor politice în Consiliul Local, ar trebui să-şi asume programul votat majoritar de cetăţeni pentru primarul ales. Cu alte cuvinte, respectând principiile reprezentativităţii directe şi al răspunderii individuale, aleşii locali ar urma ca în timpul mandatului lor să susţină în Consiliul Local programul rezultat din alegerea primarului.

În condiţiile actualului sistem administrativ aceasta ar fi principala modalitate de a proba respectul faţă de cetăţeni şi votul lor majoritar.

Altfel, mandatul va fi o continua lupta intre o majoritate de consilieri ostila primarului, majoritate care va bloca toate iniţiativele acestuia. La rândul lui, primarul, va face tot posibilul să nu execute HCL care s-au dat împotriva propunerilor lui şi împotriva programului de administrare cu care a fost ales ca primar sau să nu execute HCL emise prin încălcarea legii.

Întrucât, de regulă, acest fenomen este general, în condiţiile actuale ale societăţii româneşti şi ale unei clase politice rareori conştiente de mizele profunde ale democraţiei, este vital ca votul cetăţenilor să se îndrepte către candidatul la funcţia de primar care propune un program pentru comunitate şi totodată să susţină prin vot lista de consilieri a candidatului, respectiv pentru a asigura majoritatea favorabilă în viitorul Consiliu Local şi deci şansa împlinirii programului ales. În esenţă, majoritatea cetăţenilor exprimă prin votul lor voinţa publică pentru aplicarea unei reguli. Majoritatea are dreptul să impună regula, iar regula de administrare a oraşului se găseşte în programul votat al primarului ales. Sistemul trebuie să asigure ca acest program votat de cetăţeni şi propus de primar să fie susţinut prin votul majoritar în Consiliul Local pentru ca apoi să poată fi aplicat de către primar prin serviciile de specialitate. Doar în acest fel se poate asigura respectarea voinţei cetăţenilor pentru un program de administrare a localităţii lor.

 

 

III. PROGRAMUL LUI IOAN GHIŞE PENTRU BRAŞOV
CE A FOST, CE ESTE, CE E DE FĂCUT

 

 

Constatare: toţi cei care iubim Braşovul şi ne mândrim că suntem membri ai acestei comunităţi putem conveni că există două perspective distincte de la care pornim de câte ori comentăm situaţia Braşovului. Prima dintre ele ar fi cea a sufletului, este legată de potenţialul Braşovului, de personalitatea sa urbană, de centrul Braşovului cu toate amprentele trecutului, de tradiţiile multiple şi civilizaţia îndelung atestată, de locaţia sa naturală plină de peisaje atrăgătoare şi de oportunităţi, şi legat de toate acestea frustrarea că nu se valorifică mai plenar şi mai repede. Al doilea gând inevitabil, cel al raţiunii se formulează din observarea şi înţelegerea realităţii obiective, a evidenţelor, a limitelor de resurse într-un sistem care funcţionează prost sau uneori deloc. Este o realitate românească generală aceea care conturează cel de-al doilea gând, este o stare de fapt care exasperează, dezamăgeşte şi inhibă speranţele. La Braşov, poate chiar mai mult decât în alte locuri din ţară, simţim contrastul între ceea ce ne-ar place să fie şi ceea ce poate sa fie şi ce este efectiv în momentul de faţă.

Sarcina care revine în aceste condiţii autorităţilor locale, în special aleşilor locali – cei învestiţi prin vot de către cetăţeni – este extrem de complexă, angajamentul lor trebuie să fie onest şi complet. Revine celor aleşi răspunderea primordială de a depăşi limitele realităţilor fruste şi de a identifica orice formă posibilă pentru a valorifica şi promova potenţialul local în conformitate cu aşteptările cetăţenilor. Aceasta a fost atitudinea pe care m-am străduit să o pun în practică în anii în care am servit onest şi energic interesele braşovenilor şi am convingerea că numai o abordare bazată pe aceleaşi principii, ale legalităţii, cinstei şi profesionalismului, va servi şi în continuare interesele Braşovului.

Fără a ignora interferenţele politice extrem de nocive, fără a pierde din vedere impactul negativ al lipsurilor şi controverselor legislative (vezi tema autonomiei reale locale) sau a aplicării arbitrare a legii (vezi descentralizarea către administraţia locală de răspunderi fără resurse adecvate) vom porni pe traseul argumentaţiei de la elementele realităţii obiective, de la listele evidenţei. Statistica este sursa care oferă primii indicatori necesari pentru a evalua situaţia. Dacă pornim bunăoară de la realitatea că în cei zece ani dintre cele două acţiuni de recensământ (1992 -2002) populaţia Braşovului a scăzut de la 323.000 de oameni la 283.000 de oameni desprindem un anumit tip de concluzii şi trebuie să corelăm aceste date statistice şi aceste concluzii cu situaţia economica a României cu cea a industriei braşovene, trebuie sa ţinem cont de probleme majore ca şomajul, protecţia socială, reconversia profesională etc. Sunt acele evoluţii negative care cauzează enorm moralului comunităţii şi de care administraţia locală trebuie să ţină cont în politicile sale. Lista temelor ce reprezintă şanse sau neşanse pentru Braşov, slăbiciunile oraşului sau punctele sale forte, avantajele şi dezavantajele sale în raport cu datele obiective ale geografiei sau structurii sale socio-economice, toate elementele ce se pot adăuga acestei liste se află în centrul şi la originea preocupărilor şi deciziilor administraţiei locale. Aceasta are obligaţia de a analiza aceste elemente din perspectiva priorităţilor, din perspectiva resurselor, din perspectiva modului în care ele se condiţionează reciproc.

Este complet depăşită acea fază în care ‚bunul gospodar’ mimează că se implică şi cârpeşte situaţia; este timpul când soluţiile trebuie să fie de fond, trebuie să fie consistente şi durabile, trebuie să fie creative şi trebuie să ţină cont de consecinţele pe termen scurt cât şi în perspectiva întregului sistem al APL

Liderii politici, chiar locali, responsabili cu destinele unui judeţ sau ale unei localităţi, trebuie să aibă viziune fondata pe principii şi valori şi pe o cunoaştere a sistemului pe care îl conduc, pentru a fi capabili sa propună soluţii strategice de dezvoltare în perspectiva pe termen mediu şi lung.

Este timpul când soluţiile trebuie să fie în armonie cu viitoarele evoluţii încă neexplicite acum dar previzibile. Trebuie să se tina cont de consecinţele pe termen scurt dar şi pe termen mediu sau lung. Noi administrăm acum ceea ce trebuie să lăsăm în condiţii mai bune la cei care vor veni după noi.

Spre exemplu, faptul că Braşovul nu beneficiază încă de şosea ocolitoare nu poate fi tratat separat de situaţia drumurilor oraşului, lipsa terenurilor publice sau private din intravilanul municipiului deschide în mod firesc dezbaterea pe subiectul dezvoltării zonei metropolitane, sărăcirea masivă a bugetului local cauzată de subvenţii pune în discuţie monopolul SC CET SA sau RAT, după cum incapacitatea bugetului local, de a asigura o finanţare susţinută pentru investiţii, obligă la soluţii alternative de atragere de fonduri prin programe şi investitori străini. Drumuri mai bune în oraş mai înseamnă mai mulţi turişti, care înseamnă bani la buget dar şi mai mulţi potenţiali investitori, înseamnă locuri de muncă, înseamnă prestigiu pentru Braşov etc.

Sau dorinţa de a construi locuinţe trebuie corelată cu numărul de ordinul miilor de locuinţe libere la vânzare pe piaţa imobiliară şi corelată cu faptul că Braşovul este unul dintre cele mai ‚înghesuite oraşe’, indicii de urbanism îl recomandă ca exemplu de aglomerare. Străzile din centrul istoric, sunt vechi de câteva sute de ani, dar ele trebuie să suporte traficul unui număr de maşini care s-a înmulţit de 4,2 ori în ultimii 10 ani.

Practic nu există teme de dezvoltare locală izolate în abordare, derulare ori finalitate, iar categoriile de implicaţii ale acestui fenomen sunt numeroase şi diverse.

Vom porni de la a prezenta evidenţele braşovene şi vom arăta apoi cum s-a raportat Primăria din Braşov la aceste date obiective, ce tip de implicare a fost posibil şi mai ales ce perspective se întrevăd.

 

 

1. APL=ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ ŞI STATISTICA

 

Administraţia publică poate fi definită ca un fenomen uman extrem de complex, un cumul de acţiuni şi activităţi sociale călăuzite de viziuni şi politici şi care au ca beneficiari comunităţile la toate nivelurile şi pe toţi membrii acestora. Direcţiile de acţiune vizează identificarea nevoilor cetăţenilor, clasificarea acestor nevoi, apoi printr-un amplu proces de studiu şi creaţie se formulează soluţii pentru a răspunde acestor nevoi, pentru a împlini aşteptările cetăţenilor, pentru a creşte calitatea vieţii. Iar când vorbim de activităţi ne referim la acei paşi, la acele măsuri punctuale care transpun aceste soluţii în realitate, la acele proiecte publice care se dezvoltă pentru cetăţeni şi împreună cu ei.

Sigur ca pentru cei care au putina informaţie şi o slabă cunoaştere a nevoilor majore ale întregului Braşov, sunt mai aproape şi mai presante gropile din faţa casei, lipsa becului de la stâlpul din coltul străzii, lipsa locului de parcare sau a locului de joacă pentru copii. Nevoile tuturor celor 283 000 de cetăţeni ai Braşovului sunt enorme faţă de resursele la dispoziţie. Trebuie însă sp se ţină cont de toţi şi de interesele generale intr-o ordine de priorităţi.

Nevoile comunităţii , răspunsurile de întâmpinare a acestor nevoi, feluritele proiecte şi acţiuni au la bază, dincolo de filozofia care le generează, repere măsurabile, indicatori obiectivi, cifre ale statisticii. Acestea stau la baza oricărei evaluări profesioniste, în funcţie de dinamica acestor indicatori se pot lua decizii eficiente în administraţia publică. Datele statistice privind populaţia, teritoriu, dotarea teritoriului – străzi, clădiri, parcări, reţele – datele privind infrastructura de învăţământ, de sănătate sau pentru cultură, informaţiile privind economia, banii care circulă, investiţiile în derulare, toate aceste statistici compun radiografia unei comunităţi şi ştiinţa interpretării lor trebuie să se afle la originea deciziilor corecte ale celor care conduc administraţia publică şi implicit destinele comunităţii.

În prezentul raport datele exacte ne vor însoţi pretutindeni, ne vom construi argumentele pornind de la cifre şi adevăruri de necontestat, în scopul de a construi o imagine cât mai clară pentru cetăţenii braşoveni asupra stării comunităţii noastre, asupra mizelor politicilor publice şi asupra provocărilor cu care se confruntă administraţia locală.

Ne-am propus să începem analiza activităţii administraţiei publice pe parcursul celor două mandate ale primarului Ioan Ghişe, printr-o analiză inedită pentru opinia publică şi care, credem noi, poate conţine elemente extrem de relevante pentru concluziile acestui raport. Este vorba despre statistica Hotărârilor Consiliului Local (HCL-uri), respectiv acele acte fundamentale ale administraţiei locale care îndeplinesc dubla funcţie de a reacţiona la problemele oraşului şi de a identifica soluţii pentru rezolvarea acestora în limitele legislaţiei naţionale şi ale resurselor disponibile. Geneza de principiu a acestor HCL-uri este, în conformitate cu Legea administraţiei publice locale, următoarea: cetăţenii şi aşteptările lor Þ executivul local (primarul plus departamentele de specialitate) Þ deliberativul local (consiliul local, pentru a aproba iniţiativele executivului) Þ executivul (primarul localităţii, pentru a duce la îndeplinire HCL-ul aprobat) Þ cetăţenii, în calitate de beneficiari.

 

 

 

 

ată în cele ce urmează o prezentare sintetică a tuturor HCL-urilor emise la Braşov din 1992 şi până în prezent:

 

Hotărârile emise de Consiliul local Braşov în perioada 1992-2003

 

a) număr de HCL-uri pe ani:

 

AN:	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002	2003	Total:
NR. HCL-uri	81	134	91	233	271	296	331	438	354	443	533	423	3628

b) domeniile socio-urbane în cuprinsul HCL-urilor:

 

Nr. Crt.	DOMENIUL HCL –urilor:	OBIECTUL HOTĂRÂRILOR:	NR. HCL
*	ADMINSITRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ	activitate Primar, Consiliul local, Secretar (regulamente, organizare, comisii, etc.), + buget + organigramă + juridice.	535
*	PROMOVAREA BRAŞOVULUI	asocieri, parteneriate, aderări, afilieri, participări, cofinanţări, înfrăţiri, evenimente, delegaţii oficiale, cetăţeni de onoare, cultură, învăţământ, premieri	485
*	BANII BUGETULUI	impozite şi taxe locale, taxe speciale, facilităţi, regulamente,	398
*	SERVICII DE GOSPODĂRIRE	proiecte de investiţii + servicii publice municipale (asfalt, becuri, curăţenie) + circulaţie rutieră	421
*	URBANISM	PUD-uri, PUZ-uri, regulamente, expertize, construcţii provizorii, dezmembrări + locuinţe (sociale, de serviciu, pentru tineri, ANL)	715
*	PATRIMONIU	concesiuni + terenuri (zonări, schimburi, amplasamente) + spaţii cu altă destinaţie (atribuiri, repartizări, chirii, licitasţii) + parcări + panouri publicitare	703
*	REGIILE LOCALE	RIAL (68) + TERMO (103) + RAT (81) + altele (COMPANIA APA, COMPREST, MUNICIPALIA)	715
*	DIVERSE	modificări, revocări, contestaţii, reclamaţii, etc	703
TOTAL HCL-uri:			3628

 

După cum se poate constata s-a avut în vedere numărul acestor HCL-uri, întâi pe criteriu cronologiei anuale şi apoi pe principalele domenii de care dispune administraţia locală conform legislaţiei. Sunt numeroase comentariile care se pot face pe marginea acestei sinteze; vom puncta deocamdată doar două dintre cele mai relevante: În primul rând evoluţia pe ani a numărului de HCL-uri este o consecinţă evidentă a creşterii responsabilităţii administraţiei publice locale (APL) şi poate da un prim indiciu despre eforturile conducătorilor administraţiei de a se achita de aceste responsabilităţi.

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ : De reţinut că statistica singură nu oferă toate răspunsurile. Cifrele acesteia trebuie corelate cu impactul acelor influenţe şi presiuni şi care vor face obiectul detalierii ulterioare – ale politicii şi ale sistemului legislativ. În cazul Braşovului, profitând de inacurateţea sistemului şi totodată din interese politice sau interese economice de grup, majoritatea consilierilor local majoritari ai PSD+PD şi-au făcut un obicei din a bloca iniţiativele primarului şi aceasta de cele mai multe ori în sfidarea legii şi în dispreţ faţă de interesele comunităţii. Este de notorietate modul în care consilierii PSD+PD au distrus organigrama Primăriei, şi deci funcţionalitatea instituţiei, numai pentru a uzurpa pârghiile de acţiune şi autoritatea primarului, compromiţând astfel buna funcţionare a serviciilor. Doar cuantificând numărul mare de HCL-uri având ca obiect organigrama municipiului se nu poate desprinde acest adevăr. Pe de altă parte, acest tip de atitudine afectează grav eficienţa procesului administrativ şi compromite credibilitatea CL adică a forului deliberativ al Braşovului.

Cea de-a doua concluzie importantă pe care o consemnăm ca urmare a analizei HCL-urilor se referă evident la tematica acestora. Pe parcursul prezentului raport către cetăţeni vom face multe referiri punctuale la conţinutul HCL-urilor, la scopul şi obiectivele iniţierii acestora. Pentru acest prim capitol vom face o apreciere de ansamblu: domeniile vieţii publice pe care se grupează HCL-urile (administraţie publică locală, promovarea Braşovului, banii bugetului, serviciile de gospodărire, urbanism şi patrimoniu) sunt aceleaşi identificate de primarul Ioan Ghişe în debutul primului său mandat ca reprezentând principalele direcţii de activitate ale administraţiei publice în Braşov şi care au constituit pilonii organigramei aprobate de CL în 1997. Deşi au trecut şase ani de la proiectarea acelei structuri organizatorice, statisticile HCL-urilor demonstrează că abordarea este valabilă şi astăzi. Mai mult, când vom detalia numeroasele iniţiative pe domenii vom vedea cum ele se înscriu într-un program cuprinzător şi armonios de a răspunde eficient cerinţelor braşovenilor.

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ : Evidenţele privind funcţionalitatea structurii aparatului Primăriei şi eficienţa acestuia au generat în rândurile majorităţii PSD+PD din CL, majoritate ostilă primarului din CL, o reacţie contrară oricărei logici, în afară eventual de logica propriilor interese politice şi materiale. Astfel, profitând de mijloace legale şi ilegale deopotrivă, consilierii majoritari ai PSD+PD, au mutilat structura aparatului administrativ prin desfiinţarea ilegală a DE= direcţiei economice (unicat în România), desfiinţarea DRC=Direcţiei Relaţii-Comunicare (DRC) sau confiscarea sub autoritatea unui grup de reprezentanţi ai‚ cooperativei majoritare PSD+PD’ din Consiliul Local, a aşa numitului Serviciu Public Patrimoniu (SPP), cu toate serviciile de gospodărire a oraşului. Pe parcursul acestui material vom reveni asupra acestor abuzuri, spre corecta informare a cetăţenilor Braşovului.

Revenind la analiza domeniilor HCL-urilor mai este de adăugat că un domeniu distinct îl reprezintă aşa numitele regii locale (RIAL – 68 HCL-uri, TERMO – 103 HCL-uri, RAT – 81 HCL-uri). Este un capitol extraordinar de ilustrativ şi semnificativ pentru tranziţia românească: din punct de vedere al mentalităţii – perpetuarea exasperantă a modelului centralist, din punct de vedere economic – monopolul resurselor şi serviciilor, din punct de vedere bugetar - anual, un sfert din banii municipiului sunt daţi pe subvenţiile către aceste regii. Nu în ultimul rând din punct de vedere politic – sunt spre exemplu cunoscute implicaţiile profunde, de tip mafiot, ale cazului SC RIAL SRL cu patrimoniul imobiliar al Braşovului înstrăinat ilegal şi subevaluat de două mii de ori şi trecut în proprietatea acestui SRL din care se înfruptă rânduri de potenţaţi ai vremii, spre sărăcirea Braşovului. Numărul enorm de HCL-uri emise cu precădere în ultimii ani pe acest domeniu ne scuteşte pe moment de alte comentarii.

În ceea ce urmează vom înainta cu încă un pas pe calea raportării către comunitate , anume către acel domeniu care reprezintă în modul cel mai clasic şi elementar obiectul statisticilor: BANII.

 

2. BANII BRAŞOVULUI
(bugetul municipiului)

 

Orice administrare a unei localităţi şi prestaţie de servicii publice precum şi orice politică de dezvoltare au nevoie de finanţare. Sub autoritatea de finanţare a Consiliului Local se afla 133 de instituţii publice de învăţământ, cultură, asistenţă socială, societăţi comerciale şi zeci de servicii publice.

În Anexa nr.1 se afla lista tuturor instituţiilor publice, denumiri, adrese, telefoane, instituţii care sunt finanţate de la bugetul municipiului.

În acest complicat sistem de relaţii între instituţii şi autorităţi sunt angrenate câteva zeci de mii de oameni. Nevoia de finanţare a unui astfel de sistem este uriaşă. Problema de fond este cum cu putinii bani la dispoziţie se pot oferi servicii publice de o calitate rezonabilă sau chiar bună în ciuda tuturor constrângerilor care pleacă aproape toate de la lipsa de bani suficienţi.

În ultimii trei ani (între 2001 şi 2003) veniturile municipiului au crescut cu mai mult de 40%. Aceasta creştere a fost însă anulată de transferul continuu de răspunderi de finanţare, de la nivel central, de la Guvern, la nivel local fără să se transfere şi banii necesari îndeplinirii respectivelor responsabilităţi. În total s-au transferat 18 răspunderi de finanţare de la guvern către comunităţile locale, fără a se transfera şi banii necesari. Acest fenomen prin care a dispărut autonomia financiară locală s-a petrecut între anii 2001-2003. Lista acestor acte normative şi efectele lor asupra dispariţiei autonomiei financiare locale se găseşte la adresa internet www.ghise-ioan.ro fişierul intitulat «raport privind starea administraţiei publice locale, situaţia din primării».

Primul care încalcă legea 215/2001 a APL este chiar Guvernul (a se vedea art.7, alin.3 din lege). Practic în ultimii ani, a dispărut complet bruma de autonomie financiară pe care o mai aveau localităţile ţării. În prezent toate localităţile din tara depind total pentru supravieţuirea lor administrativă de banii care se întorc sau nu prin bugetul de stat şi cel judeţean, ca transferuri pentru ‘echilibrarea’ bugetelor locale, în fapt pentru dezechilibrarea acestora.

 

 

 

 

Evoluţia bugetului local determină în fond măsura în care APL poate răspunde cerinţelor fundamentate ale întregii comunităţi. În momentul de faţă bugetele locale nu pot face faţă acestor cerinţe. După cum se poate constata din graficele prezentate, deşi veniturile proprii au crescut constant şi considerabil, obligaţiile legale ce revin autorităţilor publice prin răspunderi transferate fără resurse sau cu resurse necorespunzătoare de la bugetul naţional s-au înmulţit de aşa manieră încât blochează bugetul local, deci capacitatea acestuia de a aloca bani pentru investiţii. Fără a detalia în acest moment cauzele complexe ale acestui fenomen, vom insista doar în a sublinia că el reprezintă unul din obstacolele cele mai dificile în împlinirea misiunii administraţiei publice pe principiile unei autonomii locale reale.

Parcurgerea graficului privind evoluţia bugetului la Braşov impune următoarele constatări: obligaţiile legale de finanţare ale municipiului (cele 133 de instituţii care depind de bugetul alocat prin CL – autorităţi, direcţii, servicii publice, grădiniţe, şcoli, teatre, etc , în plus subvenţiile obligatorii pentru termoficare şi transport – împreună peste 20% din buget), deci aceste cheltuieli obligatorii s-au cifrat în anul 2003 la 1850 miliarde lei (cca.53 milioane dolari) în timp ce veniturile municipiului au fost de 1560 miliarde lei ( aprox. 46 milioane dolari). Această situaţie de deficit se petrece ca efect al faptului că începând cu 2001, sub pretextul descentralizării, dar în fapt mimând acest proces, guvernul român a transferat de la nivel central către autorităţile locale 18 responsabilităţi pentru care în mod ilegal/neconstituţional nu a transferat şi resursele financiare corespunzătoare. În anul 2001 obligaţiile legale de finanţare ale municipiului s-au ridicat la 57% din venituri. În anul 2002 obligaţiile de finanţare ale municipiului au blocat 80% din venituri iar în anul 2003 obligaţiile legale au depăşit cu 22% nivelul veniturilor. De menţionat că în paralel, între 2001 şi 2003 veniturile proprii ale Braşovului au crescut cu 40%. Transferul continuu şi ilegal de răspunderi financiare de la nivelul central la nivelul local a făcut ca autonomia financiară locală să dispară în totalitate în întreaga ţară şi implicit la Braşov. Comunităţile locale au devenit practic total dependente financiar de transferurile de bani de la nivel central şi judeţean.

Trebuie să subliniem situaţia de nedreptate faţă de municipiul Braşov în relaţia cu bugetul de stat şi cel judeţean. După anul 2000, în timpul guvernării PSD condusă de premierul Năstase, a devenit tradiţie ca anual judeţul Braşov să se afle printre ultimele trei din ţară în ceea ce priveşte transferurile de la bugetul de stat la bugetele judeţene a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale. Aceasta situaţie se petrece în condiţiile în care judeţul Braşov este al şaselea ca şi contribuabil la bugetul statului, între toate judeţele ţării. Mai mult, în cadrul judeţului, municipiul Braşov este profund discriminat prin hotărârea CJ şi primeşte doar 28% din banii judeţului, transferuri pentru echilibrarea bugetelor locale. În condiţia în care municipiul Braşov contribuie cu peste 80% din totalul sumelor colectate din judeţ pentru bugetul de stat, este evidentă nedreptatea pe care CJ o face cetăţenilor municipiului Braşov. Au fost an de an categorii de cheltuieli la care sumele transferate de la bugetul judeţean către cel al municipiului au fost de 16% sau chiar 9% din sumele judeţului. În aceste condiţii este evident că la nivelul municipiului criza financiară a fost premeditat amplificată datorită atitudinii guvernului Năstase faţă de judeţul Braşov şi apoi o dată în plus datorită atitudinii Consiliului judeţean faţă de cetăţenii municipiului Braşov.

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ : De parcă aceste constrângeri, pe fondul sărăciei cvasigeneralizate nu erau suficiente, la Braşov începând cu 2002 bugetul local a devenit un câmp al manipulării electorale de către majoritatea PSD+PD din Consiliul Local. Astfel, sumele destinate cheltuielilor au început a fi repartizate după două criterii: fie blocarea repartiţiilor bugetare stabilite în cadrul proiectului de buget iniţiat de către Primar, ordonatorul principal de credite, fie alocarea de sume pentru proiecte fără prioritate dar de interes direct sau cu potenţial de imagine electorală pentru viceprimarii PSD+PD. Aşa s-a ajuns să se aloce în cadrul bugetului pentru 2003 bani pentru concurs de idei (!) pentru amenajarea lacului Noua în defavoarea alocării de resurse pentru strategia de turism a Braşovului sau să se propună bani pentru studiul unui tunel pe sub Tâmpa, propus de deputatul Nita C-tin, preşedintele PSD, în defavoarea strategiei de dezvoltare a Braşovului.

În condiţiile descrise ale bugetului extrem de limitat, principala preocupare a primarului şi a tehnicienilor din executivul local este de a găsi soluţii alternative şi care în cazul Braşovului s-a înscris de la începutul primului mandat pe două direcţii de abordare: pe de o parte atragerea investiţiilor străine, pe de altă parte accesarea fondurilor prevăzute de programe internaţionale pentru România prin proiecte tematice care prevăd fie completarea resurselor bugetului local, fie economisirea acestuia pe anumite sectoare. Prezentăm în continuare sinteza proiectelor şi programelor derulate în ultimii ani la Braşov care înseamnă până la momentul scrierii acestui raport o valoare globală de 2,3 milioane euro (92 miliarde de lei), respectiv o cotă importantă din bugetul de investiţii al Braşovului din anii celui de-al doilea mandat.

 

Parteneriate initiate de Primaria Muncipiului Brasov in vederea atragerii de surse financiare alternative in programe de dezvoltare locala
		Buget - Euro
Domenii	Titluri:	Total Proiect	Contributie proprie (logistica, resurse umane şi lichiditati)	perspectiva/OBS
invatamant	Componenta TVET/Programul PHARE 2001de Ceoziune Economica şi Sociala, Componenta Invatamant Profesional şi Tehnic (Dezvoltare Institutionala & Investitii) - 4 unitati scolare din Brasov, respectiv: Colegiul Tehnic 'M. Cristea', Coelgiul 'Andrei Barseanu', Grup Scolar Tehnologic 'Astra', Grup Scolar de Industrie Usoara Brasov (în derulare)	760,000		în perspectiva acste unitati pot primi prin finantari UE aprox 500.000 Euro/scoala [ridca suma generala de la 760 mii la 2 milioane Euro]
	Subtotal	760,000
asistenta sociala	Cantina mobila -Blaj (iun 2001-prezent)	1,000		(*1000 euro estimativ) în prezent parteneriatul continua prin preluarea partiala a costutilor functionarii de catre CL Brasov
	Centrul integrat pentru persoane fara adapost (dec.2001 - în derulare)	235,000	13,500	200.000 euro în nou proiect care se afla la semnare de grant
	Serviciul de asistenta comunitara pentru persoane varstnice (iun.2002-ian. 2004)	118,535	20,800
	Subtotal:	354,535
mediu	Agentia de Monitorizare Energetica ABMEE (1 iul 2003 - prezent / în derulare)	280,540	131,000	din care 7540 Euro bani atrasi prin cereri de finantare ale ABMEE
	Subtotal:	280,540
infrastructura urbana	Ricop Investitii - Lic Informatic - sala de sport (iun.2002 - în derulare)	414,766	118,301
	Ricop Investitii - Lic. Energetic - reabilitare cu refunctionalizare camin elevi (iun.2002 - în derulare)	117,619	18,433
	Ricop Investitii - Lic Andrei Muresanu - modernizare camin elevi (iun.2002 - în derulare)	175,100	30,670
	Subtotal:	707,485
participare cetateneasca	Centrul de Marketing şi Consultanta Manageriala pentru Turism Brasov (dec2000-oct.2001 / finalizat)	27,060	0
	Centrul de Informatii pentru Turism CIT Brasov (sept.97-apr.98 / finalizat)	31,877	0
	PARTENERIAT ŞI COMUNICARE-BAZA DEZVOLTĂRII COMUNITARE (feb.1999-iun.2001/finalizat)	37,655	21,655
	Biroul de Consiliere pentru Cetateni - BCC1 (mar.2003-ian2004)	27,780	3,480
	Biroul de Consiliere pentru Cetateni - BCC2 (aprobat, incepe în ian. 2004)	33,450	3,990
	Ne dezvoltăm împreună (mart.-dec2003 / în derulare)	22,870	5,250
	Subtotal:	180,692
	LEI:	91,330,080,000	în procente:	1,240,000
	1 Euro=	40,000	16	%

 

 

 

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ : Braşovul este unul dintre primele patru oraşele pilot din tara în care s-a început atragerea de surse financiare alternative la bugetul local pe bază de proiecte cu cerere de finanţare (1998/1999). De asemenea Braşovul se numără printre primele oraşe din România ca şi cantitate şi varietate de fonduri obţinute. Acum acest fenomen este în plina derulare: Sunt în diverse faze de început şi alte importante proiecte cu finanţare externă care pot creşte considerabil cuantumul prezentat anterior. Să menţionăm doar proiectul “O Românie Frumoasă”, finanţat de Phare, ONU în parteneriat cu Guvernul României şi care va aduce în Braşov aproximativ 1 milion de dolari pentru proiecte de restaurare şi conservare ale clădirilor patrimoniului istoric al Braşovului, aflate în proprietatea Consiliului Judeţean. De adăugat că la acest tabel al sumelor alternative atrase la Braşov se pot adăuga şi donaţiile din ultimii ani, în valoare de peste 1 milion Euro, provenite din înfrăţirile şi parteneriatele internaţionale ale municipalităţii noastre. Deşi aceste evidenţe sunt cunoscute mediului politic, veţi întâlni în presa locală aservită adversarilor politici, afirmaţii ale unor consilieri anonimi cum că în Braşov “nu s-a adus nici un euro din relaţii internaţionale sau programe europene”. Lăsăm la libera evaluare a cititorilor prezentului raport asemenea declaraţii iresponsabile. Ca primar ales al Braşovului am făcut tot ce ne-a stat legal în putere pentru a ameliora efectele sărăciei şi umilirii populaţiei prin politicile guvernamentale.

Principiul administrativ de a genera decizii strategice pentru investiţiile publice în funcţie de nevoile comunităţii şi de resursele acesteia, devine extrem de dificil de pus în practică în condiţiile bugetare atât de precare pe care le-am prezentat anterior. Cu toate acestea la Braşov s-au făcut an de an eforturi pentru a nu neglija pe cât posibil nici unul din domeniile prioritare ale administraţiei locale (drumuri, iluminat public, curăţenie, pieţe etc), dar şi acele aspecte care ţin de confortul comunităţii, de sănătatea socială a acesteia (zone verzi, agrement, câini comunitari etc). Aceasta după ce s-au distribuit evident plăţile pentru obligaţiile ce revin APL conform legii cu prioritate, cheltuielile instituţiilor publice de sub autoritatea locală (şcoli, teatre, cămine) ori servicii publice de interes general de care răspunde autoritatea locală, în cazul municipiului Braşov, termoficarea şi transportul public în comun. După tabelul privind starea şi evoluţia ansamblului investiţiilor în Braşov în ultimii ani prezentăm în continuare, o situaţie a principalelor domenii de investiţii publice ce au putut fi finanţate de la bugetul local.

 

 

Autorităţi publice: echipamente şi tehnică de calcul, reţele (electrică, de calculatoare) pentru sediile proprii

Învăţământ: reparaţii şi refunctionalizari scoli, centrale termine pentru scoli, licee, grădiniţe, consolidări ale clădirilor, echipamente şi electrocasnice pentru grădiniţe, investiţii în instalaţii electrice, termice la clădiri ale sistemului de învăţământ şcolar şi preşcolar din Braşov, alimentari apa/gaz

Sănătate: aparate şi echipamente specifice pentru depozitarea şi prepararea hranei, maşini de spălat, echipamente şi tehnica de calcul pentru unităţile de asistenţă socială

Cultura, religie, sport: dotări ale instituţiilor de cultură cu instrumente şi echipamente de sonorizare, instalaţii electrice, contribuţii financiare la consolidări sau construiri de clădiri culturale/religioase, contribuţii la activităţi sportive punctuale, contribuţie la capitalul social al FC BRASOV

Asistenţă socială: aparate şi echipamente specifice pentru depozitarea şi prepararea hranei, maşini de spălat, autoturism pentru transport marfa, autoturism pentru transportul persoanelor cu handicap

Servicii de dezvoltare publică şi locuinţe: reabilitare, extindere şi modernizări străzi, intersecţii şi trotuare, construcţii ANL, semilinelara, ocolitoarea,

Transport: cumpărarea de autobuze, troleibuze şi tramvaie (second hand sau noi, în leasing), reparaţii şi modernizări reţele de curent, echipamente şi dotări specifice (vopsitorie etc)

Altele: finanţarea lucrărilor pentru ocolitoarea Braşovului, reparaţii pasaje rutiere (ex.:Harman, Zizin), GIS, amenajări pieţe, contorizări unităţi şcolare şi preşcolare, lucrări ANL, apărare civilă (echipamente de comunicaţii şi alarmarea cetăţenilor, echipamente specifice, etc.), lucrări în continuare Ocolitoare şi ANL, achiziţii imobile (ex.: sedii, imobil pentru asistenţă socială)

 

 

3. ABC ŞI CONTINUITATE

S-a demonstrat de-a lungul anilor că abordarea dezvoltării locale în contextul provocărilor tranziţiei trebuie să înceapă de la domeniile elementare a infrastructurii urbane. Din partea primarului Ghişe ca şi promotor în 1996 al sloganului ABC-ului (Asfalt, Becuri, Curăţenie), consideram a fi absolut indicat şi relevant de a prezenta cetăţenilor braşoveni evoluţia în timp a acestor domenii de interes maxim pentru cetăţenii braşoveni, ce anume s-a putut face chiar şi în condiţiile bugetelor limitate, cât şi a conflictelor neprincipiale în deciziile CL.

 

STRĂZILE BRAŞOVULUI

 

DE CE ? - Asta doresc TOŢI BRAŞOVENII ! Toţi suferim din cauza stării străzilor

CINE ? - Primarul Ioan Ghişe susţinut prin vot în Consiliul Local de o majoritate de consilieri liberali. Ei sunt singurii care au vrut, vor şi pot să rezolve problema străzilor.

Hotărârile pentru banii municipiului se adoptă cu 16 voturi din 31 de consilieri. În mandatul 2000-2004 propunerea primarului Ghişe de a contracta un împrumut public pentru repararea străzilor a fost susţinută doar de votul celor 6 (şase) consilieri liberali.

CUM ? – Consilierii liberali să fie majoritari în viitorul Consiliu Local pentru ca sigur să se voteze propunerea Primarului Ioan Ghişe de atragere a banilor necesari reparării străzilor.

În mandatul trecut (2000-2004) aceste propuneri ale primarului au fost blocate de majoritatea formată din consilierii PSD+PD =17 voturi (9 PSD+8PD) din totalul de 31 de consilieri. Votul celor 6 (şase) consilieri liberali nu a fost suficient.

CE ? – Se vor repara străzile Braşovului - drumuri, trotuare, locuri de joacă pentru copii. Se vor amenaja parcări în jurul blocurilor, se vor repara platformele de colectare a deşeurilor menajere.

CÂND ? – Repede. În numai 3 (trei) ani se pot repara majoritatea străzilor din cartiere. Trebuie să recuperăm timpul pierdut. Pentru aceasta trebuie bani mai mulţi decât cei care se pot aloca în fiecare an de la bugetul local. Alte oraşe au reparat străzile cu bani proveniţi dintr-un împrumut public, fără să crească nivelul taxelor locale.

 

CARE ESTE SOLUŢIA ???

SIGUR : Străzile Braşovului se vor repara doar atunci când propunerea primarului Ioan Ghişe pentru contractarea unui împrumut public al municipiului va fi susţinută prin vot în Consiliul Local de către o majoritate de consilieri liberali.

 

EXPLICAŢII

1 – TOATE străzile municipiului sunt degradate. Străzile sunt principala problema a TUTUROR braşovenilor (copii, tineri, adulţi, vârstnici, şoferi sau pietoni).

2 – Conform studiilor de specialitate, 91% (peste nouă zeci la sută) din suprafaţa străzilor are durata de folosinţă expirată de mai mult de 15 ani !

3 – Reparaţia tuturor străzilor Braşovului costă mai mult de 2.300.000.000.000 (două mii trei sute de miliarde de lei).

4 – Toţi banii municipiului pe anul 2004 sunt 1800 de miliarde de lei. Cu aceşti bani se finanţează 133 de instituţii şi sute de activităţi publice.

5 – Străzile se repară numai cu bani asiguraţi de Consiliu Local, monopolizat de PSD+PD. Aceştia au alocat anual doar 50-60 de miliarde de lei pentru repararea străzilor, adică 4% din banii necesari. În acest ritm ne-ar trebui 50 de ani pentru a repara fiecare strada din oraş.

6 – Timp de opt ani propunerile primarului, bune pentru Braşov, au fost susţinute minoritar în Consiliul Local, (din totalul de 31 consilieri locali, liberali au fost doar trei în mandatul 1996-2000 şi respectiv 6-sase consilieri liberali în mandatul 2000-2004).

7 – Majoritatea Consiliului, (16 din totalul de 31 de consilieri locali), hotărăşte alocarea banilor şi contractarea ÎMPRUMUTULUI PUBLIC al municipiului pentru repararea străzilor. În mandatul 2000-2004, consilierii PSD + PD = 17 voturi (9+8), au fost majoritari în Consiliul Local. Propunerile repetate ale primarului pentru contractarea unui împrumut public au fost respinse totdeauna deconsilierii majoritari ai PSD+PD. Ştiţi de ce? Doar pentru ca primarul Ghişe sa poată fi acuzat ca nu a reparat drumurile. Iată un exemplu de cum PSD+PD „au lucrat „ pentru interesul cetăţenilor.

8 - Singurii care au susţinut prin vot propunerile primarului pentru a face împrumut public pentru repararea străzilor au fost cei 6 (şase) consilieri liberali. Mai mulţi consilieri liberali, majoritari în viitorul Consiliu, împreuna cu primarul Ioan Ghişe, sunt singurii care au demonstrat ca vor si pot sa asigure banii pentru repararea străzilor.

9 – Stimaţi Braşoveni! Ajutaţi-ne cu votul Dvs. sa rezolvam problema străzilor.

SOLUŢIA pentru repararea străzilor Braşovului este una singură:

MAJORITATE LIBERALĂ în viitorul Consiliu Local. Această majoritate va vota din nou propunerea primarului Ioan Ghişe:

REPARAREA STRĂZILOR prin contractarea unui ÎMPRUMUT PUBLIC al Municipiului = votăm primar Ioan Ghişe şi votăm lista de consilieri PNL

Soluţia propusă de primar în repetate rânduri către Consiliul local si care a fost respinsă de către ‘cooperativa majoritară’ a consilierilor PSD+PD, a fost, este şi va fi, de a se contracta un împrumut public care sa fie garantat cu bugetul local.

Capacitatea financiară de împrumut a Braşovului şi de garanţie cu 20% din veniturile proprii ale oraşului permite angajarea unui împrumut pe 10 ani doar la nivelul de 1400 miliarde lei. Din aceasta suma, jumătate reprezintă plăţi pentru dobânzi şi comisioane bancare. Rămâne de folosit efectiv doar suma de ~700 miliarde de lei, adică o treime din necesarul pentru repararea tuturor străzilor şi trotuarelor. Aceasta obligaţie de a finanţa repararea străzilor este, conform legii, exclusiv a Consiliului Local, administratorul drumurilor publice.

Conform legii, doar Consiliul Local este cel care are obligaţia de a finanţa repararea străzilor din interiorul unei localităţi. Nici o altă autoritate judeţeană sau naţională nu are aceasta responsabilitate. Din acest motiv nimeni altcineva decât CL nu are interesul de a finanţa o investiţie de infrastructură care nu aduce profit din exploatarea ei . Din păcate, taxa care se plăteşte de către toţi proprietarii de autovehicule pentru drumuri, conform legii, se duce la Guvern, la Ministerul Transporturilor şi din aceşti bani se finanţează doar reparaţia drumurilor naţionale şi nu a drumurilor din interiorul localităţilor.

Lipsa şoselei de centură ocolitoare a municipiului Braşov face ca tot traficul greu de camioane care tranzitează Valea Prahovei dinspre Bucureşti spre Transilvania să treacă prin cartierele Braşovului şi de aceea se distrug drumurile cu mare rapiditate. Un singur camion TIR de 30 de tone gabarit, distruge trama stradală cât 12.000 de autoturisme Dacia. Doar primii patru km de sosea de centură ocolitoare dacă s-ar realiza (porţiunea dintre podul de la Dârste şi şoseaua Zizinului), s-ar reduce traficul greu de tranzit prin cartierele Braşovului cu 27%.

Şoseaua de centură ocolitoare a municipiului Braşov este insă un obiectiv de infrastructură de importanţă naţională şi ar trebui ca Guvernul şi CJ să contribuie la finanţarea acestui drum pentru ca el trece nu doar prin interiorul Braşovului ci pe suprafaţa administrativă a mai multor localităţi.

Problema reparării străzilor municipiului este PRINCIPALA obligaţie de finanţare pe care Consiliul local o are şi aceasta se poate rezolva DOAR printr-un împrumut public.

Pentru aceasta decizie este nevoie de un vot majoritar în CL. Intre 2000 şi 2004, ‘cooperativa majoritară’ condusă de PSD+PD= 17 voturi în CL, a refuzat în mod repetat sa voteze pentru împrumutul public pentru reabilitarea străzilor şi trotuarelor aşa cum primarul Ghişe a propus. Rămâne ca majoritatea din viitorul Consiliu local să adopte o astfel de decizie. Consilierii liberali care îl susţin pe primar vor vota aşa cum au mai făcut-o pentru împrumutul public pentru repararea străzilor şi trotuarelor Braşovului.

În condiţiile în care nevoia este de peste 2.300 de miliarde de lei şi se alocă anual de către CL doar ~50 de miliarde de lei, este evident că cel mai mult au de suferit din cauza stării degradate a drumurilor, cetăţenii din cartierele de la marginea oraşului şi cei de pe străzile cu trafic auto mai redus, pentru ca aceste străzi se repară mai rar sau de loc.

Cu aşa putini bani abia se ‘cârpesc’ anual câteva din arterele principale de pe traseele transportului în comun.

Cu taxe şi impozite locale contribuie la crearea bugetului municipiului toţi braşovenii, indiferent de cartierul în care locuiesc. Aşadar Consiliul Local, autoritatea care este, conform legii, administratorul drumurilor localităţii are obligaţia să asigure acest serviciu public, străzi în bune condiţii de folosinţă pentru toţi locuitorii, fie că locuiesc în centru sau la marginea municipiului.

Sunt destul de mulţi cei care cred ca doar datorită faptului că lucrările de reparaţii se fac de mântuială, de aceea drumurile sunt atât de distruse. Realitatea şi experienţa au demonstrat că atunci când pe o suprafaţă de drum trebuie să se repare anual mai mult de 25%, este mai ieftin să se toarne un nou covor asfaltic decât sa se mai astupe gropile. Datorită însă preţului ridicat al metrului pătrat de covor asfaltic ~ 230.000 lei- un strat şi respectiv 540.000 lei –în două straturi, reiese ca cu doar 50 de miliarde de lei pe an s-ar putea repara doar ~ 10 km de stradă din totalul celor peste 580 de km cât măsoară cele 650 de străzi ale municipiului.

Doar pentru 100 de km de străzi principale nevoia de finanţare este conform studiilor de fezabilitate şi indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, de ~ 1.000 de miliarde de lei pentru reparaţii !?!

În aceste condiţii devine obligatoriu de finanţat repararea străzilor cu mari sume de bani care pot veni doar dintr-un împrumut public contractat special pentru străzi şi trotuare.

La propunerea primarului, în toamna anului 2000, CL a hotărât o ordine de priorităţi pentru finanţarea obiectivelor de infrastructura. Astfel HCL nr. 263/30.10.2000 spune aşa :

"Art. 1. Se aprobă ca obiective de investiţii prioritare pentru municipiul Braşov, următoarele: - realizarea rampei ecologice; - reabilitarea sistemului de termoficare; - realizarea Ocolitoarei Municipiului Braşov; - reabilitarea reţelei stradale; - reabilitarea transportului în comun. Orice dispoziţie contrară se revocă.

Art. 2. Ordinea de priorităţi a investiţiilor se va stabili în funcţie de oportunităţi, la propunerea primarului sau a consilierilor.

Art. 3. Se împuterniceşte Primarul Municipiului Braşov, să întreprindă toate demersurile necesare realizării obiectivelor de investiţii prezentate, inclusiv să identifice potenţialii investitori interesaţi. Primarul municipiului Braşov va informa periodic Consiliul Local privind stadiul realizării obiectivelor de investiţii "

Din păcate ulterior, CL prin majoritatea lui nu a fost consecvent în adoptarea HCL pentru finanţarea acestor obiective conform priorităţii stabilite. Un mare rău şi important rol în aceste decizii l-a avut comisia economică a CL.

Daca în 1996 susţinerea primarului în CL a fost de doar 3-trei consilieri, în anul 2000 aceasta a crescut iniţial la 8-opt voturi.

Ulterior după o eliminare din PNL şi o plecare a unuia la alt partid, susţinerea propunerilor primarului a fost de doar 6 –sase din 31 de consilieri.

Era şi normal ca majoritatea consilierilor să se coalizeze împotriva primarului. Ambii viceprimari au candidat sau candidează pentru funcţia de primar. Ei conduc organizaţiile judeţeană şi municipală a PD şi PSD. Împreună, aceştia au 17 voturi în CL (9+8), adică majoritatea .

Dintre cei 25 de consilieri ai celorlalte partide decât PSD, alţi 8 opt consilieri au candidat, candidează sau au anunţat că vor să candideze, pentru funcţia de primar. Unii dintre ei au pierdut de mai multe ori în competiţie cu primarul Ioan Ghişe. Omul este om şi invidia şi ranchiuna îl lucrează aşa că este greu de crezut ca atâta timp cât în Consiliul Local se vor afla în număr majoritar cei care sunt adversarii politici ai unui primar ales, atunci un astfel de CL sâ sprijine prin vot propunerile primarului.

Municipiile Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Piteşti sau Braşov sunt exemple clare în acest sens.

Repararea străzilor Braşovului a fost, este şi încă va mai fi prioritatea numărul 1-unu a administraţiei locale, până când CL va aproba contractarea unui împrumut public pentru repararea străzilor.

În viitorul CL cu o susţinere majoritară liberală, primarul Ghişe va putea sa angajeze împrumutul public care este obligatoriu pentru repararea străzilor şi trotuarelor municipiului. Din păcate pentru noi şi în anul 2004 ‘Asfalt’ a rămas un deziderat la fel de valabil ca şi în 1996. Liberalii dacă vor fi majoritari în viitorul CL, vor hotărî pentru împrumut public destinat reparării străzilor şi astfel această problemă a străzilor Braşovului va fi rezolvată.

Cifrele din tabelele de la capitolul Realizări demonstrează ce s-a făcut pentru menţinerea străzilor municipiului într-o stare rezonabilă de funcţionare în condiţiile de subfinanţare atât de dramatice.

Pe perioada întregului mandat iunie 2000-iunie 2004 aceasta atribuţie de întreţinere şi reabilitare a drumurilor a fost exercitată de viceprimari astfel :

Intre iunie 2000 şi martie 2003 (adică trei sferturi din mandat) de repararea străzilor a răspuns viceprimarul Scripcaru Gheorghe, ca atribuţie delegată de primar.

Intre martie 2003 şi iunie 2004 (ultimul an din mandat) aceasta activitate a fost delegata viceprimarului Ioniţă Ioan.

Nici unul din ei nu a prezentat vreodată primarului sau CL un raport pe acest subiect al reparaţiei drumurilor.

Conform Deciziei nr.221/R, dosar 1230/R/C/2001 din martie 2002, a Curţii de Apel Braşov, viceprimarii nu pot fi obligaţi de primar să îi prezinte acestuia rapoarte de activitate pe domeniile atribuţiilor delegate de primar, obligatoriu conform legii, către viceprimari. Paradoxal dar totuşi adevărat.

Reţinem însă că repararea străzilor este prioritatea numărul 1 a Braşovului

 

	2000		2001		2002		2003
	Miliarde LEI	USD	Miliarde LEI	USD	Miliarde LEI	USD	Miliarde LEI	USD
Sume cheltuite:	44.6	2,055,987	45.4	1,562,239	55.0	1,663,870	49.2	1,481,925
Suprafata (mp):	269,617		175,859		258,279		171,764
Numar strazi:	186		232		262		251

 

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ

 

n sumele prinse în tabele şi grafice, în genericul Asfalt se include dincolo de asfaltarea carosabilului sau după caz, pavarea acestuia, şi numeroase alte lucrări pentru întreţinerea şi modernizarea arterelor stradale, cum ar fi lucrările privind reparaţia sau amenajarea trotuarelor, a bordurilor, accesele înclinate, ridicarea la cotă a gurilor de canal, amenajarea de parcări şi intersecţii.

Totodată în calculele privind străzile oraşului trebuiesc luate în considerare condiţiile climaterice specifice Braşovului, respectiv iernile lungi care contribuie decisiv la degradarea arterelor de circulaţie (depunerea şi topirea zăpezii, ciclurile diurne multiple de îngheţ/dezgheţ) şi reprezintă faţă de alte zone ale ţării o povară în plus pentru buget, respectiv costurile deszăpezirii(cât, cât procent??).

• În esenţă problema atât de acută a drumurilor braşovene se prezintă astfel: cele 650 de străzi ale Braşovului, cu o suprafaţă mai mare de 2 milioane de metri pătraţi, au în proporţie de peste 90% expirată durata de viaţă de mai mult de 15 ani. Conform studiilor de specialitate nevoia de finanţare pentru repararea străzilor este de peste 2.300 miliarde de lei. CL, care este singura autoritate publică responsabilă pentru alocarea de fonduri pentru drumurile oraşului, poate aloca în condiţiile bugetare descrise în jur de 50 de miliarde de lei anual, deci circa 4% din necesar.

În aceste condiţii singura soluţie pentru oraş este contractarea unui împrumut public pentru repararea străzilor.

Primarul a propus de patru ori în ultimii doi ani să se realizeze acest împrumut bancar sau să se realizeze o emisiune de obligaţiuni municipale. Consiliul Local în majoritatea lui PSD+PD, a refuzat în mod repetat propunerea primarului să aprobe împrumutul pentru repararea străzilor şi în continuare, an de an, “se petecesc” străzile.

Din fondurile care se strâng pentru taxa de drumuri se finanţează doar drumuri naţionale (şi judeţene?) şi de aceea în toată România acest drumuri naţionale sunt în stare mai bună decât cele din interiorul localităţilor. Finanţarea drumurilor din localităţi cade în seama bugetelor locale care şi aşa sunt sufocate de mărimea obligaţiilor legale pe care Guvernul Năstase le-a transferat la nivel local fără să transfere şi banii necesari. În consecinţă Consiliile locale nu pot finanţa suficient repararea drumurilor şi până la urmă de suferit au toţi şoferii şi proprietarii mijloacelor de transport.

 

4. ALTE DOMENII DE GOSPODĂRIRE A ORAŞULUI

 

ILUMINATUL PUBLIC

Braşovul a realizat la iniţiativa primarului unul dintre cele mai spectaculoase programe de extindere şi reabilitarea reţelei de iluminat public realizat în oraşe din tari din CEE (centrul şi estul Europei). Datorită performantelor extraordinare ale acestui program Braşovul a fost dat ca exemplu de bună practică pentru un oraş din CEE (centrul şi estul Europei) în sept. 2003, la cea de a treia conferinţă europeană anuală de la Bruxelles, organizată de Comisia Europeană, Direcţia pentru energie şi protecţia mediului. Astfel intre anii 1999 şi 2003 programul Braşovului pentru iluminat a realizat următoarele performante:

A crescut numărul corpurilor de iluminat cu ~1 000. De la 5793 de aparate de iluminat câte avea oraşul în anul 1999, s-a ajuns la 6723 aparate de iluminat în anul 2003. Consumul a scăzut de la 1301 kw/h la 966 kw/h. S-a redus consumul de energie cu 25%. S-au redus costurile de întreţinere cu până la 70.000 de euro/an.

Dacă în bugetul pe anul 2003, CL ar fi continuat alocarea de sume pentru continuarea acestui program şi nu ar fi stopat finanţarea lui, atunci astăzi Braşovul ar fi fost şi mai bine iluminat.

Consilieri liberali din viitorul CL vor vota şi în viitorul CL pentru ca să se finanţeze continuarea acestui program.

Iluminatul public îndeplineşte multe funcţii specifice unui oraş civilizat şi european aşa cum ne dorim sa fie Braşovul.

De la siguranţa cetăţenilor, a bunurilor, a clădirilor şi până la confortul urban sau luminatul arhitectural toate acestea se realizează iluminat public de calitate cum la Braşov avem prin comparaţie cu alte oraşe de acelaşi rang din ţara noastră.

Programul de reabilitare a iluminatului public realizat de primărie la Braşov are următoarele caracteristici:

 

 

 

Programul a fost o investiţie de 500.000 euro de la bugetul municipiului. Se economisesc anual 2004 kw/h.

Acest program de reabilitarea iluminatului public la Braşov este una din marile realizări ale celor două mandate ale primarului Ghişe.

În prezent, conform studiilor de specialitate, iluminatul public reprezintă una din probleme pentru mai puţin de 3% dintre cetăţenii municipiului.

Prezentarea programului Braşovului pentru reabilitarea reţelei de iluminat public, prezentare făcută de primar Ioan Ghişe la 22 sept. 2003, la Bruxelles, se găseşte pe Internet la adresa: www.energie-cites.org

Mulţumiri în numele tuturor cetăţenilor Braşovului se cuvine să adresam echipei de specialişti din Primărie, conduşi de d-na ing. Camelia Raţă, actuala directoare a ABMEE, agenţiei pentru management energetic şi protecţia mediului. Programul Braşovului pentru iluminat public a devenit exemplu de bună practică pentru oraşe din centrul şi estul Europei şi cu asta ne putem mândri.

 

 

ILUMINAT PUBLIC:
reabilitare, modernizari, achizitii, reapratii curente echipamante:
Anul:	Nr. Buc.:
1996	263
1997	0
1998	407
1999	1,223
2000	1,272
2001	1537
2002	1,090
2003	170

		2000		2001			2002			2003
	Nr.	Mii LEI	Nr.	Mii LEI	USD	Nr.	Mii LEI	USD	Nr.	Mii LEI	USD
Corpuri de iluminat CIL (100, 150 şi 250 w)	983	2,913,630	1,477	4,192,505	144,266	1,090	4,426,809	133,921	170	935,000	28,163
Globuri ornamentale parcuri	289		60			-			-

CURĂŢENIA

Aceasta atribuţie a autorităţii executive face parte dintre acelea pe care în mod obligatoriu, conform legii, primarul trebuie să o delege către viceprimari.

În mandatul iunie 2000-iunie 2004 de curăţenia Braşovului a răspuns tot timpul viceprimarul Ioan Ioniţă.

Culmea este ca prefectul PSD, Otilian Neagoe, pentru a-l şicana pe primar, în iulie 2003, l-a amendat pe primar, cu echivalentul a trei salarii lunare ale primarului, pentru moloz de construcţii aruncat pe domeniul public, deşi de aceasta activitate răspundea colegul de partid al prefectului şi anume viceprimarul PSD, Ioan Ioniţă. Prefectul a pierdut procesul cu primarul şi amenda dată de prefect primarului a fost anulată.

Curăţenia Braşovului are două domenii distincte :

• colectarea deşeurilor menajere şi industriale, şi respectiv,
• curăţenia pe domeniul public şi privat al municipiului.

Colectarea deşeurilor menajere sau industriale se face de către firme private care depozitează aceste deşeuri la rampa ecologică de pe teritoriul localităţii Săcele.

Din păcate datorită unor decizii greşite şi rău intenţionate ale majorităţilor conduse de către PSD, în cele două consilii, cel judeţean şi cel local, municipiul Braşov a fost exclus de la a fi acţionar la societatea mixtă care este proprietara rampei ecologice.

În acest fel, CL Braşov rămâne spectator, fără posibilitatea de a influenţa preţul colectării deşeurilor de pe teritoriul Braşovului. Monopolul pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor va afecta pe mulţi ani buzunarele cetăţenilor fără ca aceştia să poată interveni prin CL, autoritatea deliberativă care, conform legii, îi reprezintă pe cetăţeni şi decide asupra serviciilor publice. Practic, dintr-un monopol public, colectarea şi depozitarea deşeurilor a devenit un monopol privat.

Cine a decis aşa ? Majoritatea din Consiliul Local, PSD+PD+PRM+UDMR= 23 de voturi.

Cine sunt avantajaţi?, cei care conduc şi controlează monopolul.

Cine sunt dezavantajaţi ? Evident cetăţenii braşoveni.

Curăţenia de pe domeniul public şi privat al municipiului se face de către firme private pe baza contractelor de salubrizare care se întocmesc anual, în funcţie de alocaţia de bani pe care o face Consiliul local din banii municipiului, la adoptarea bugetului local. Aceasta este explicaţia pentru care pe unele străzi exista contract de curăţenie stradală cu o frecventa mai mare iar pe alte străzi mai rar sau în unele cazuri chiar de loc.

Dispariţia în ultimii ani a autonomiei financiare locale a făcut ca an de an, CL să aibă tot mai puţini bani pe care să îi aloce pentru curăţenia domeniului public şi privat.

Transferul unor răspunderi de finanţare de la nivel central la nivel local, fără să aloce şi banii necesari, a 18 (optsprezece) răspunderi financiare pe care Guvernul le-a pasat în spatele comunităţilor locale, a făcut ca în anul 2004, deficitul pe care a trebuit construit bugetul Braşovului, să depăşească 11 milioane de dolari, adică (~peste 320 miliarde de lei).

Evident că aceasta situaţie a făcut ca şi sumele de bani alocate pentru curăţenia municipiului să fie mai mici şi oricum insuficiente.

Viceprimarul Ioniţă, cel care patru ani a răspuns de curăţenia Braşovului, nu a prezentat niciodată către CL sau primar un raport sau o propunere de program privind curăţenia municipiului sau o propunere de îmbunătăţire a sistemului de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor

CURATENIE:
Anul:	Nr. Strazi salubrizate:
1997	186
1998	186	*1)
2001	peste 550	*2)
2002	peste 550	*2)
*1)	situatie existenta pana in luna martie 1999
*2)	se asigura salubrizarea intregului numar de strazi al muncipiului cu o frecventa bine determinata
	se intervine pentru eliminarea depozitelor de gunoi stradal (ex.: depozitarile de primavara, cu ocazia curatarii domeniului public şi in jurul blocurilor)

 

CURĂŢENIA

 

Aceasta atribuţie a autorităţii executive face parte dintre acelea pe care în mod obligatoriu, conform legii, primarul trebuie să o delege către viceprimari.

În mandatul iunie 2000-iunie 2004 de curăţenia Braşovului a răspuns tot timpul viceprimarul Ioan Ioniţă.

Culmea este ca prefectul PSD, Otilian Neagoe, pentru a-l şicana pe primar, în iulie 2003, l-a amendat pe primar, cu echivalentul a trei salarii lunare ale primarului, pentru moloz de construcţii aruncat pe domeniul public, deşi de aceasta activitate răspundea colegul de partid al prefectului şi anume viceprimarul PSD, Ioan Ioniţă. Prefectul a pierdut procesul cu primarul şi amenda dată de prefect primarului a fost anulată.

Curăţenia Braşovului are două domenii distincte :

• colectarea deşeurilor menajere şi industriale, şi respectiv,
• curăţenia pe domeniul public şi privat al municipiului.

Colectarea deşeurilor menajere sau industriale se face de către firme private care depozitează aceste deşeuri la rampa ecologică de pe teritoriul localităţii Săcele.

Din păcate datorită unor decizii greşite şi rău intenţionate ale majorităţilor conduse de către PSD, în cele două consilii, cel judeţean şi cel local, municipiul Braşov a fost exclus de la a fi acţionar la societatea mixtă care este proprietara rampei ecologice.

În acest fel, CL Braşov rămâne spectator, fără posibilitatea de a influenţa preţul colectării deşeurilor de pe teritoriul Braşovului. Monopolul pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor va afecta pe mulţi ani buzunarele cetăţenilor fără ca aceştia să poată interveni prin CL, autoritatea deliberativă care, conform legii, îi reprezintă pe cetăţeni şi decide asupra serviciilor publice. Practic, dintr-un monopol public, colectarea şi depozitarea deşeurilor a devenit un monopol privat.

 

Cine a decis aşa ? Majoritatea din Consiliul Local, PSD+PD+PRM+UDMR= 23 de voturi.

Cine sunt avantajaţi?, cei care conduc şi controlează monopolul.

Cine sunt dezavantajaţi ? Evident cetăţenii braşoveni.

Curăţenia de pe domeniul public şi privat al municipiului se face de către firme private pe baza contractelor de salubrizare care se întocmesc anual, în funcţie de alocaţia de bani pe care o face Consiliul local din banii municipiului, la adoptarea bugetului local. Aceasta este explicaţia pentru care pe unele străzi exista contract de curăţenie stradală cu o frecventa mai mare iar pe alte străzi mai rar sau în unele cazuri chiar de loc.

Dispariţia în ultimii ani a autonomiei financiare locale a făcut ca an de an, CL să aibă tot mai puţini bani pe care să îi aloce pentru curăţenia domeniului public şi privat.

Transferul unor răspunderi de finanţare de la nivel central la nivel local, fără să aloce şi banii necesari, a 18 (optsprezece) răspunderi financiare pe care Guvernul le-a pasat în spatele comunităţilor locale, a făcut ca în anul 2004, deficitul pe care a trebuit construit bugetul Braşovului, să depăşească 11 milioane de dolari, adică (~peste 320 miliarde de lei).

Evident că aceasta situaţie a făcut ca şi sumele de bani alocate pentru curăţenia municipiului să fie mai mici şi oricum insuficiente.

Viceprimarul Ioniţă, cel care patru ani a răspuns de curăţenia Braşovului, nu a prezentat niciodată către CL sau primar un raport sau o propunere de program privind curăţenia municipiului sau o propunere de îmbunătăţire a sistemului de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor

 

 

 

 

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ

 

Asigurarea curăţeniei pe domeniul public al Braşovului a constituit în anii din urmă o altă prioritate maximă pentru administraţia locală din raţiuni simple, evidente: de la sănătatea publică, puritatea mediului natural şi până la păstrarea unui ambient primitor şi atractiv pentru vizitatorii oraşului nostru. Braşovul a fost primul oraş din România în care s-a concesionat întreaga activitate de salubrizare operatorilor privaţi. În anul 1997(?), la iniţiativa primarului, s-a luat decizia strategică de a se împărţi oraşul în 13 zone de concesiune (de la patru zone anterioare) pentru optimizarea activităţii de salubrizare, respectiv acoperirea tuturor străzilor din oraş.

Este important ca la capitolul dedicat salubrizării Braşovului sa oferim cetăţenilor câteva detalii de reţinut privind proiectul RAMPEI ECOLOGICE: deşeurile menajere, cele de pe domeniul public şi deşeurile industriale, se depozitează la rampa ecologică aflată în proprietatea societăţii comerciale Comprest. Această societate a fost cumpărată de la Fondul Proprietăţii de Stat în anul 1998 de un grup privat italian. Deoarece vechea rampă de gunoi a Braşovului, aflată în proprietatea SC Comprest SA, şi-a depăşit capacitatea şi durata de exploatare şi pentru că pe teritoriul administrativ al municipiului Braşov este imposibil de construit o astfel de rampă datorită constrângerilor legislaţiei de mediu, SC Comprest SA a fost obligată să deschidă o rampă ecologică. Această nouă rampă este pe ternul privat al SC Comprest SA şi se află în interiorul suprafeţei administrative a oraşului Săcele, dincolo de SC CET SA, spre est. Conform legii, răspunderea pentru a construi rampe ecologice revine CJ şi CL. Prin controlul voturilor în CJ şi CL Braşov, în anii 2000-2001, PSD+PD+UDMR+PRM au obţinut ca municipiul să nu fie acţionar la societatea comercială care deţine, construieşte şi exploatează rampa ecologică a Braşovului. Monopolul pe acest serviciu public este acum total controlat de firme italiene asociate cu firme ale unor membri PSD. Municipiul Braşov, prin CL, a rămas lipsit complet de pârghiile legale pentru controlul preţului acestui serviciu public de colectare şi depozitare a deşeurilor. În ultimă instanţă cetăţenii sunt şi vor fi victimele financiare captive ale acestei situaţii.. Adică cetăţenii municipiului cei care produc peste 80% din deşeurile care timp de 20 de ani vor fi depozitate în această rampă ecologică a Braşovului, nu vor putea prin intermediul CL, deliberativul local, să decidă nimic asupra preţului acestui serviciu public. De fapt, ce a reuşit PSD+PD în privinţa rampei ecologice? Au reuşit să transforme un monopol public într-unul privat dar în care firme de PSD-işti să fie asociate.

Un capitol distinct a ceea ce se înscrie sub genericul GOSPODĂRIREA ORAŞULUI, îl constituie acele elemente de detaliu (arbori, flori şi jardiniere, mobilier urban), elemente indispensabile unui ambient plăcut, funcţional în special la nivelul vecinătăţilor din cartierele braşovene. Deşi aparent puţin semnificative valoric, în contrast cu marile obiective de infrastructură, aceste elemente urbane reprezintă totuşi un efort semnificativ, atât logistic cât şi bugetar, şi credem că merită să sintetizăm în continuare câteva date şi detalii:

 

 

I. Amenajare parcuri şi zone verzi 2000-2003

 

a) Achiziţionare şi amplasare de material dendrifloricol

		2000	2001	2002	2003	TOTAL
1	Flori anuale (buc.)	56,200	72,000	53,750	67,118	249,068
2	Flori perene (bulbi)			9,000	3,000	12,000
3	Trandafiri (buc.)	0	3,000	3,000	6,000	12,000
4	Gard viu (buc.)	3,000	35,800	17,300	33,000	89,100
5	Puieti rasinosi (buc.)	30	80	165	140	415
6	Puieti foiosi (buc.)	75	130	200	90	495
7	Gazon (kg)	70	350	150	80	650
TOTAL COSTURI (MII LEI)		187,175	1,348,386	1,494,933	2,397,841	5,428,335

 

NOTA: Costurile reprezintă X% din bugetul pentru gospodărirea oraşului. În cadrul acestora se adaugă începând cu 2002 şi florile curgătoare cu ghiveci pentru stâlpii unor aliniamente stradale (Eroilor, 15 Noiembrie, Livada şi Mureşenilor) precum şi pentru instituţii publice (2002 = 400 buc., 2003 = 3.150 buc.). Principalele perimetre amenajate cu material dendrofloricol în 2000-2003 sunt următoarele: Parcul Trandafirirlor şi Parcul Ursu din Valea Cetăţii, respectiv perimetrele din principalele intersecţii şi zona centrală (Titulescu, Eroilor, Prefecturii, Teatrului)

 

b) Taiere, tratare arbori

		2000	2001	2002	2003	TOTAL
1	Numar arbori taiati	0	361	290	298	949
2	Valoare contracte (MII LEI)	0	845,000	1,440,000	1,000,000	3,285,000

NOTA 1 : În suma anului 2002 este inclusă şi igienizarea Parcului Zoologic Braşov (280 mil. lei / 116 arbori tăiaţi)

NOTA 2 : În perioada descrisă au fost trataţi 784 de castani şi arţari pentru boli specifice şi dăunători (687 mil. lei)

 

II. Achiziţionare, amplasare şi recondiţionare mobilier urban

 

	2000	2001	2002	2003	TOTAL
Banci odihna:	239	313	214	314	1,080
* cu 4 rigle	187	161	122	98	568
* cu 7 rigle	28	54	34	135	251
* cu 9 rigle	24	98	58	81	261
* rigle montate	-	240	-	280	520
Jardiniere	-	81	234	143	458
Trafoare	-	91	31	21	143
Seturi mese sah	-	30	16	19	65
Cosuri de gunoi cu toarta	-	9	8	6	23
Dale beton	-	409	189	200	798
TOTAL COSTURI (MII LEI)	409,000	1,350,000	2,250,000	2,300,000	6,309,000

În cadrul acestui capitol dedicat câtorva dintre cele mai importante domenii de interes public la Braşov, realizărilor şi evoluţiilor acestor domenii pe diverse criterii şi variaţi indicatori, merită să menţionăm şi să comentăm pe scurt şi problema câinilor comunitari, respectiv a pieţelor braşovene.

CÂINI COMUNITARI

Ca urmare a unei Hotărâri de Guvern, în anul 2002, prin HCL 46/25.02.2002, CL a hotărât înfiinţarea a SGCFS, respectiv Serviciul Public de Gestionare a Câinilor fără Stăpâni. Atribuţia de a răspunde pentru această activitate face parte dintre acelea pe care legea obligă ca primarul să o delege către viceprimari. Ca atare, în mod direct din partea conducerii Primăriei de câinii comunitari au răspuns alternativ viceprimarii Ioan Ioniţă şi Gheorghe Scripcaru.

Astfel intre iunie 2000 şi……………… de aceasta atribuţie a răspuns viceprimarul Ioniţă.

Intre……………… şi până în prezent de aceasta atribuţie răspunde vicerpimarul Scripcaru.

De-a lungul timpului această activitate de strângere a câinilor de pe străzi a cunoscut fluctuaţii în ceea ce priveşte calitatea serviciului public. O cauză importantă a înmulţirii permanente a câinilor vagabonzi o constituie faptul că instituţiile şi agenţii economici care au astfel de câini la sediile şi în curţile lor, îi lasă liber pe stradă, aceştia se înmulţesc şi strângerea lor de pe domeniul public presupune activitate susţinută şi continuă. Sigur că este o activitate delicată dar depinde mult de responsabilitatea personală a celor care conduc acest serviciu public de sub autoritatea CL. De menţionat că de la înfiinţarea sa toate solicitările care au venit către CL pentru fonduri, dotări sau angajare de personal au fost aprobate. Practic, până în prezent problemele câinilor de pe străzi nu a fost rezolvată.

 

PIEŢELE:

Conform standardelor din domeniu, deocamdată cu excepţia Pieţei Star (“Universal”), celelalte pieţe ale municipiului nu îndeplineşte nici una condiţiile legale de funcţionare.

În schimb o piaţă privată ‚Decebal’ construită în cartierul Valea Cetăţii, de către o asociaţie de întreprinzători mici şi mijlocii, a obţinut toate autorizaţiile necesare pentru funcţionare în condiţiile legii. Acest exemplu împreună cu galeriile comerciale ‚Orizont 3000’ din cartierul Astra, demonstrează fără putinţă de tăgadă superioritatea administrării de tip privat a pieţelor şi a platformelor comerciale. Se adaugă în aceeaşi nota de eficienţă în administrarea de tip privat a unei pieţe, piaţa făcută în cartierul Triaj de un privat.

Exemplele de mai sus demonstrează direcţia în care APL, prin deciziile viitoare ale CL trebuie sa meargă în privinţa pieţelor în municipiul Braşov.

Nevoia de finanţare pentru pieţe depăşeşte cu mult posibilităţile CL de a aloca în mod direct şi suficient fonduri. Soluţia este de a concesiona la privaţi activitatea de administrare a pieţelor cu obligaţia ca aceştia să investească pentru modernizare. O astfel de hotărâre poate da CL cu minim 21 de voturi din totalul de 31. Când au apărut oferte de la agenţii economici privaţi pentru parteneriate cu APL pentru administrarea pieţelor, majoritatea CL a refuzat aceste oferte. Cei mai agresivi împotriva PPP (parteneriat public privat) pentru pieţele Braşovului au fost tocmai consilierii “cooperativei PSD+PD” din CL, membri comisiei ilegale de “coordonare, monitorizare şi control”: Paul Gonţea – preşedintele comisiei, Hathazi Ladislau, Grigorescu Sorin şi Dogar Nicolae. Cine ştie că firmele unora dintre aceştia prestează servicii pentru pieţe în mod direct sau prin intermediari, atunci se înţelege uşor de ce votează unii consilieri împotriva administrării pieţelor de către agenţi economici privaţi pe baza unei concesiuni cu clauze clare şi cu obligarea acestora de a face investiţii din fonduri private şi nu publice.

Reducerea nivelului corupţiei în administraţia locală se poate obţine printre altele prin aceea ca funcţionarii publici şi aleşii locali să nu administreze ei în mod direct bunuri publice şi patrimonii ci să se transfere aceste administrări în regim PPP= parteneriat public privat sau exclusiv de către societăţi private specializate în administrare.

UNELE CONCLUZII:

La urma urmei ce ne dorim la Braşov? Un oraş frumos în sensul modern al cuvântului: străzi şi trotuare bune în stare de folosire, iluminat public satisfăcător, curăţenie pe domeniul public, transport public în condiţii civilizate, căldură în locuinţe, pieţe agroalimentare curate şi bine aprovizionate, servicii publice de calitate, parcări suficiente, locuri dejoacă pentru copii amenajate frumos în fiecare cartier, învăţământ de calitate şi în bune condiţii materiale, servicii normale pentru sănătatea tuturor, viaţă culturală şi instituţii de cultură la nivel internaţional, locuri de agrement: Aleea de sub Tâmpa, Lacul de la Noua, parcul din Valea Cetăţii sau Poiana Braşov, care să arate atractiv şi civilizat şi multe, multe altele pe care un oraş de 283.000 de locuitori le poate pretinde în România prezentului şi în Europa viitorului.

Pentru toate aceste dorinţe şi aspiraţii este nevoie de câteva condiţii esenţiale: oameni, instituţii, bani. Braşovul se bucură de cetăţeni de calitate superioară şi are instituţii care au făcut proba în timp că au capacitatea de a oferi servicii şi a desfăşura activitate de succes. Problema de bază, după cum s-a demonstrat pe parcursul acestui capitol al Raportului către Braşoveni, este de a apropia nivelul resurselor la dispoziţie de nivelul nostru de aşteptare ca cetăţeni.

Fiecare din domeniile de interes enumerate are câte o istorie a lui şi o situaţie complexă în prezent cu perspective mai mult sau mai puţin bune, mai mult sau mai puţin clare în viitorul imediat. Legătura între ele se poate face într-un mod coordonat şi sistemic doar în cadrul unei strategii de dezvoltare locală durabilă. Împreună cu 35 de colegi din aparatul executiv al Primăriei am finalizat documentul de referinţă “Schiţă a strategiei de dezvoltare a municipiului Braşov”, prezentat în şedinţa CL din 22 ianuarie 2003. Urmează ca o dată pusă în funcţiune Agenţia de Dezvoltare Locală Braşov(ADLBV) această instituţie să preia finalizarea strategiei. ADLBV va trebui să fie instituţia specializată care să reunească forţele politice şi instituţiile publice şi private, capabile de expertiză de calitate, pentru a detalia, definitiva, dezbate public, promova şi aplica strategia de dezvoltare a Braşovului.

Din păcate majoritatea PSD+PD din CL a preferat la adoptarea bugetului local pentru anul 2004 ca sa aloce 2,2 miliarde de lei pentru o toaletă publică intr-o piaţă, pentru ca aşa a cerut viceprimarul PSD, dar a refuzat sa aloce 1,9 miliarde de lei pentru a finaliza strategia de dezvoltare durabilă a municipiului, doar pentru ca a propus primarul.

Toate finanţările europene pentru programe de dezvoltare locală se vor face doar pentru acele obiective care fac parte din obiectivele strategiei de dezvoltare durabilă, document fundamental pentru dezvoltarea unei localităţi. De aceea apare atât de necesar să se grăbească finalizarea acestei strategii.

Proiectul- schiţa şi audit municipal pot fi consultate pe adresa Internet a primăriei Braşov: www.brasovcity.ro, precum şi la adresa www.ghise-ioan.ro.

 

5. ADMINISTRAŢIE MODERNĂ ÎN MUNICIPIUL BRAŞOV

 

1. SCHIMBAREA MENTALITĂŢII
2. DELEGAREA RĂSPUNDERILOR ŞI DESCENTRALIZAREA ATRIBUŢIILOR
3. PRIORITĂŢILE LOCALE ŞI PARTENERIATELE
4. ABORDAREA STRATEGICĂ A DEZVOLTĂRII LOCALE

Acest capitol al raportului se constituie într-un argument de substanţă, o temelie a programului de administrare a Braşovului început în 1997 şi ale cărui provocări le propunem în continuare. Acest capitol reprezintă o treaptă între două concepte de administraţie publică, respectiv de la gospodărire comunală la management sau cu alte cuvinte transformarea bunului gospodar în administrator profesionist.

Fără a diminua rolul în APL al „bunului gospodar”, care la începutul tranziţiei, anii 1990, a încercat să întreţină sau după caz să menţină bunurile gospodăriei sale (citeşte patrimoniul şi serviciile) aşa cum le-a moştenit, crezul nostru este că doar o abordare profesionistă, sistemică şi creatoare poate cu adevărat consolida şansele oraşului nostru de a-şi valorifica personalitatea şi potenţialul. În acest context vom defini în continuare câteva elemente pe care le consideram fundamentale pentru administraţia publică modernă la Braşov.

 

a) SCHIMBAREA MENTALITĂŢII

 

A devenit deja o afirmaţie extrem de des întâlnită aceea că mentalitatea retrogradă a românilor, rigidă şi rezistentă la schimbare din pricina a zeci de ani de centralism şi dictatură, este piedica cea mai importantă în calea reformei şi a implementării valorilor democraţiei autentice. Din păcate este mult adevăr în această constatare şi din nefericire fatalismul tradiţional, de multe ori, amână acţiuni concrete pentru ameliorarea acestei stări de fapt. Credem că administraţia publică locală are un rol important în acest proces de tip educaţional şi la Braşov am abordat subiectul pe două fronturi: 1-comunicarea publică – cu scopul de a familiariza cetăţenii cu atribuţiile şi răspunderile APL, urmând ca pe această cale să devină ei înşişi mai conştienţi de propriile lor răspunderi şi posibilităţi – şi respectiv 2-perfecţionarea resurselor umane proprii, a funcţionarilor, prin instruiri, consultanţă, liberul acces la burse sau alte forme de educaţie.

Comunicarea cu cetăţenii era asigurată în 1996 la un nivel minimal, respectiv Biroul de Relaţii Publice. În timp am dezvoltat departamente specializate cu personal calificat. Braşovul a fost printre primele oraşe din ţară care au iniţiat consultarea publică. La primărie s-au înfiinţat primele Comitete Consultative Cetăţeneşti (CCC) din România (program american), am iniţiat cooperarea cu ONG-urile societăţii civile (birou special creat în primărie) pentru proiecte privind liberul acces la informaţie de interes public ori privind transparenţa deciziei în administraţia publică locală, am atras fonduri europene pe acest tip de iniţiative. După ani de experienţă administrativă şi politică ne-am consolidat convingerea că temeinicia actului administrativ, esenţa însăşi a democraţiei, se regăseşte în dialogul cu cetăţenii pe temele nevoilor şi aşteptărilor, în consultarea cetăţenilor privind priorităţile locale , în participarea acestora la deciziile administraţiei publice. Astfel mentalitatea celor mai mulţi se adaptează noilor realităţi şi noilor valori, aşa cum numai prin perfecţionare continuă se pot profesionaliza funcţionarii publici.

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ : În procesul de perfecţionare al funcţionarilor Primăriei Braşov dar şi în strânsă legătură cu tema comunicării publice este din mai multe puncte de vedere remarcabil cazul domnului Apollon Cristodulo, angajat al municipalităţii ca şi consilier pentru relaţii internaţionale. Domnul Cristodulo este absolvent de studii postuniversitare (2 ani) în domeniul relaţiilor internaţionale şi al administraţiei publice, precum şi beneficiarul în timp al unor burse pentru studii aprofundate în domeniile reformei administraţiei publice şi al dezvoltării locale, oferite de către guvernele israelian (2001), american (2002) şi japonez (2003). Valoarea totală a burselor a fost de circa 80.000 USD, astăzi 2,5 miliarde de lei, la care s-a adăugat contribuţia legală şi obligatorie a Primăriei reprezentând 4% din suma menţionată. Domnul Cristodulo a devenit în 2001 director al Direcţiei Relaţii Comunicare (DRC), postură din care a coordonat numeroase programe de comunicare publică, de promovare a Braşovului, de dezvoltare locală cu rezultate importante inclusiv de natură financiară. În 2002, reprezentantul Congresului Puterilor Locale Europene a caracterizat DRC ca fiind unul dintre departamentele cele mai reformatoare al APL româneşti şi tot în 2002, dl. Cristodulo primeşte titlul de Cetăţean de Onoare în Austin/Texas. În toamna anului 2002 majoritatea majoritatea PSD+PD din Consiliul Local a hotărât desfiinţarea DRC din motive de… lipsă de oportunitate?! În primăvara anului 2003 instanţa condamnă prin sentinţă definitivă şi irevocabilă restructurarea funcţiei de director DRC a domnului Cristodulo ca fiind abuzivă şi ilegală. Fără comentarii!

 

b) DELEGAREA RĂSPUNDERILOR ŞI ATRIBUŢIILOR

 

 

În continuare vom face referire la un al doilea principiul elementar, totodată fundamental al administraţiei moderne: este vorba despre acel principiu al asumării deciziei şi urmărilor acesteia în condiţiile responsabilităţilor sectoriale, respectiv pe domenii de activitate. Acest principiu vine să înlocuiască modelul centralist în care puterea de decizie era concentrată la vârf (secretarul PCR), iar răspunderea era colectivă (adică a nimănui).

În cadrul procesului de reformare a APL româneşti se deosebesc două tipuri de situaţii care pornesc de la principiul descris anterior: delegarea atribuţiilor şi descentralizarea deciziilor.

DELEGAREA ATRIBUŢIILOR

Această practică obligatorie este prevăzută şi de Legea administraţiei publice locale, extrase privind atribuţiile însoţesc ca şi anexă prezentul raport, şi prevăd atribuţiile care se deleagă în mod obligatoriu, precum şi cele opţionale, de la primar către viceprimari. Fie că este vorba despre curăţenia oraşului, despre repararea străzilor şi trotuarelor, despre întreţinerea spaţiilor verzi şi amenajarea locurilor de joacă, despre pieţele agroalimentare sau despre protejarea bunurilor publice şi nu în ultimul rând despre rezolvarea problemei câinilor comunitari, deci în toate aceste cazuri primarul va decide care dintre viceprimari este cel mai competent pentru a gestiona aceste teme în mod eficient, va delega şi după caz va alterna răspunderea acestor atribuţii către viceprimari, în funcţie de disponibilitatea morală şi profesională a acestora de a coopera cu specialiştii din departamentele aparatului propriu. Astfel, delegarea atribuţiilor devine un instrument managerial important, o pârghie pentru a răspunde aşteptărilor comunităţii.

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ : Este de notorietate faptul că la Braşov schimbarea în repetate rânduri a atribuţiilor viceprimarilor – în funcţie de rezultatele obţinute – a provocat rumoare în presa obedientă adversarilor politici ai primarului din rândurile cărora au emanat cei doi viceprimari. Aceştia, în loc să-şi împlinească menirea în spiritul legii – aceea de a fi principalii sprijinitori ai primarului ales în vederea realizării proiectelor iniţiate în calitate de şef al administraţiei publice – au preferat să mimeze fiecare pe primarul, chipurile bun gospodar. Viceprimarii sunt obsedaţi a se afişa prin presă, pozaţi pe lângă băncuţe, felinare şi toalete publice, să se împăuneze cu lopata lângă basculă şi cu casca în cap ca şi “oameni ai faptelor” în speranţa de a câştiga ceva capital electoral ca şi adversari şi contracandidaţi politici ai primarului.

Această anomalie a dus la Braşov până la situaţia incredibilă în care când primarul le-a solicitat să prezinte rapoarte de activitate periodice si programe pentru viitor privind îndeplinirea atribuţiilor delegate, au preferat să se adreseze instanţei (pentru deranj) decât să răspundă în faţa primarului, reprezentantul ales al braşovenilor. Pe adresa de Internet: www:ghise-ioan.ro se pot consulta DP= dispoziţia de primar prin care se cereau rapoarte de activitate precum şi deciziile de la Tribunal şi Curtea de Apel, pe acest subiect.

Paradoxal dar adevărat: la Braşov, prin decizia Curţii de Apel, primarul nu are dreptul sa ceara rapoarte sau programe de activitate de la viceprimarii cărora, în mod obligatoriu conform legii, le-a delegat atribuţii de gospodărirea oraşului?!

Prezentam în anexa extrase din dispoziţia de primar, prin care li se cerea viceprimarilor rapoarte săptămânal rapoarte de activitate precum şi deciziile de la Tribunal şi Curtea de Apel Brasov pentru anularea acestei dispoziţii.

Ce să mai credem despre justiţie?

DESCENTRALIZAREA DECIZIEI

A doua cale pentru a împlini acelaşi principiu al responsabilităţii în APL, este acela al descentralizării deciziei şi răspunderii pe domenii diverse ale serviciilor publice. Legea cadru pentru servicii publice de gospodărire comunală nr.326/2001 este de inspiraţie europeană şi are în esenţă un dublu scop, de a degreva bugetul local de o parte dintre cheltuieli şi, respectiv, de a asigura servicii mai bune pentru cetăţeni. Metodele de a realiza descentralizarea serviciilor publice se împart, în principiu, la rândul lor, în două mari categorii:

• privatizarea unor servicii sau concesionarea acestora către operatori privaţi, respectiv
• transferul coordonării acestor atribuţii din domeniul serviciilor publice către ordonatori secundari de credite, aflaţi sub autoritatea Consiliului Local. Această din urma procedură este cunoscută sub denumirea de externalizare a serviciilor.

Aceste opţiuni (delegarea unor atribuţii, descentralizarea deciziei sau externalizarea unor servicii) sunt realmente strategice şi primordiale pentru comunitatea Braşovului. Conştientizarea acestor răspunderi administrative s-a conturat în primii ani după 1989, odată cu apariţia primelor norme privind APL. La Braşov, s-a luat, în 1992, prima decizie importantă în această direcţie - prin HCL s-a reorganizat fosta întreprindere de gospodărie comunală (GIGCL), despărţindu-se în RIAL şi Comprest. În calitate de primar al Braşovului, am conştientizat miza serviciilor încă de la debutul primului mandat şi, în timp, am întreprins pe acest domeniu, următoarele acţiuni: am iniţiat şi am promovat strategia de descentralizare a termoficării municipiului (26 noi 1998), am iniţiat şi am promovat studiile corespunzătoare privind reparaţia drumurilor precum şi studiile privind transportul în comun (1998), am iniţiat studiile de fezabilitate şi studiile tehnice pentru realizarea ocolitoarei municipiului (1997), am iniţiat o vastă campanie, inclusiv în justiţie, pentru recuperarea patrimoniului imobiliar al Brasovului înstrăinat în mod ilegal catre SC RIAL SRL, (în 1999), am supus aprobării Consiliului Local priorităţile de investiţii ale Braşovului (oct. 2000), am iniţiat proiectul strategiei de dezvoltare locală (2000), am iniţiat externalizarea unor servicii publice de sub autoritatea primarului, (pieţele, taxele şi impozitele şi serviciile sociale). În anul 2001 s-au înfiinţat DSS – Direcţia de Servicii Sociale, DF= direcţia fiscală, SPP= serviciul public patrimoniu, înfiinţat legal şi umflat ulterior ilegal cu toate serviciile de gospodărire ale oraşului ilegal scoase din primărie la iniţiativa ilegală a consilierilor majoritari PSD+PD.

Am iniţiat asocierile şi proiectele care au dus în 2003 la constituirea ABMEE (Agenţia pentru Management Energetic şi Protecţia mediului Braşov). Braşovul este al doilea oraş din România care are o astfel de agenţie şi unul dintre putinele oraşe din CEE (centrul şi estul Europei)

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ: Majoritatea ostilă a Consiliului Local, PSD+PD, adversari politici dar şi stâlpi de bază ai unei „cooperative de interese”, au profitat în mare măsură de acest proces al descentralizării serviciilor şi mimând interesul public au deturnat iniţiativele primarului astfel: au decis externalizarea ilegala la 7 aprilie/2002, prin HCL 104 – a tuturor serviciilor de gospodărire ale oraşului (reparaţii drumuri, iluminat public, curăţenie domeniu public şi privat, investiţii), precum şi a celor care ţin de administrarea patrimoniului public şi privat al comunităţii (terenuri, spaţii şi imobile publice). S-a creat astfel SPP = serviciul public patrimoniu, o adevărată primărie ilegală şi paralelă celei oficiale. Acest SPP, în mod infracţional este condus executiv de cei doi viceprimari PSD+PD împreună cu alţi 11 consilieri PSD+PD, constituiţi într-o comisie ad-hoc numită de „coordonare, monitorizare şi control” a SPP.

Prin sfidarea intereselor comunităţii, aceste hotărâri au vizat două tipuri de rezultat: scoaterea de sub autoritatea primarului a serviciilor aflate la baza programului său de administrare a Braşovului – ABC (asfalt, becuri, curăţenie), şi deci compromiterea acestuia; mai apoi controlul direct şi deciziile oculte ale consilierilor PSD+PD din cooperativa majoritara în CL, asupra unor obiective de investiţii sau bunuri publice extrem de valoroase. Pe această cale, dincolo de numeroasele semne de întrebare privind tipul intereselor, s-au născut situaţii aberante precum aceea că a crescut numărul angajaţilor plătiţi de la buget (în loc să scadă cum presupunea legea) sau s-a inventat contractul cu trei părţi semnatare, adică nu numai primarul în calitate de ordonator principal de credite, reprezentant legal al municipiului şi partea contractantă, ci şi SPP-ul ca intermediar de buget public, între municipiu, reprezentat de primar şi agenţi economici, prestatori de servicii pentru oraş.

 

c) PRIORITĂŢILE LOCALE ŞI PARTENERIATELE

 

Alt principiu fundamental la baza noii administraţii locale este cel al cooperării între parteneri locali pentru a armoniza interesele proprii cu interesele prioritare ale comunităţii. Legislaţia românească include prevederile necesare pentru operaţionalizarea acestui principiul al cooperării locale. De asemenea, acolo unde prevederile cadru nu au fost suficiente s-a cerut identificarea unor soluţii locale. Astfel, la Braşov, am promovat spre aprobarea Consiliului Local regulamentul privind parteneriatele publice (HCL nr222/2001, 200/2002, 112/2004), precum şi regulamentul privind adresarea către administraţia publică locală a cererilor de finanţare (HCL nr 95/2002). Aceste prevederi sunt inspirate din modelele programelor europene şi au ca scop o gamă largă de rezultate: de la conştientizarea potenţialilor parteneri în privinţa atribuţiilor APL şi chiar a propriilor lor răspunderi, până la accesarea de fonduri extrabugetare/internaţionale în formula optimă de echipă (administraţie publică+organizaţii non-guvernamentale (ONG-uri)/instituţii pe profilul proiectului). Din perspectiva APL, aceste cooperări constituie una dintre cele mai valoroase premise ale reformei întrucât acoperă întreaga gamă de obiective ale acestora de la participarea cetăţenească, înglobarea de expertiză profesională în proiectele municipalităţii, atragerea de surse extrabugetare, joncţionarea şi armonizarea de proiecte ce ţin de strategia dezvoltării locale.

Parcurgând cele 3.600 de HCL-uri analizate şi menţionate într-un capitol precedent, am extras dintre acestea 285 care includ în titlul hotărârii termeni precum aderare, afiliere, asociere, colaborare, cooperare, înfrăţire, parteneriat, participare.

În limitele unei abordări de tip generic se pot determina trei principale domenii cărora le pot fi incluse obiectele HCL-urilor menţionate:

1.Domeniul stimulării iniţiativei private în Municipiul Brasov . Este vorba despre acele asocieri sau participări ale municipiului cu terenuri sau alte bunuri din patrimoniul public şi privat al localităţii în vederea sprijinirii investiţiilor private (ex. infrastructura turistică, panotaj, benzinării, etc.);

2.Domeniul promovării imaginii Braşovului, a identităţii culturale a acestuia. Este vorba despre asocieri, inclusiv prin cofinantare, în vederea sprijinirii unor instituţii la organizarea de evenimente locale relevante, culturale sau sportive, precum şi despre stimularea unor personalitati locale spre reprezentarea benefica a Braşovului (ex.: Cerbul de Aur, Zilele Braşovului, Fondul tinerilor de elita, etc.)

3.Domeniul atragerii surselor alternative la bugetul local. Este vorba despre acele asocieri în regimul de parteneriat care vizează atragerea pe baza de proiecte şi programe de fonduri puse la dispoziţie de parteneri europeni / internaţionali cu sprijinul autorităţilor naţionale. Acestea cuprind la rândul lor domenii diverse intre care protecţia socială, protecţia mediului, educaţie, infrastructura urbană şi nu în ultimul rând participarea cetăţenească.

Reluăm menţiunea că în urma acestor parteneriate s-au atras investiţii pentru proiecte finalizate sau în curs de derulare echivalente cu suma de cca. 2,3 milioane EURO (respectiv cca. 92 miliarde lei la cotaţia momentului), contribuţia materială a municipalităţii (dotări materiale, resurse materiale şi lichidităţi) reprezintă numai cca. 16 %.

În cadrul acestui ultim domeniu un capitol aparte îl constituie aderarea (cu cotizaţie sau fără obligaţii financiare) a municipiului Brasov la diverse organizaţii şi reţele naţionale şi internaţionale. Acestea sunt în număr de 9 după cum urmează: a) Asociaţia Municipiilor din România (1992); b) Federaţia Mondiala a Cetatilor Unite şi Oraşelor Infrătite (1993); c) Uniunea Mondiala a Oraselor Martir – Orase ale Pacii(1998); d) Asociaţia Internaţionala a Oraşelor Instructor (2000); e) Reţeaua Euro Towns (2000); f) Asociaţia Culturala Europeana “Les Rencontres” (2000); g) Energie Cites (2001); h) Oraşe Energie România (2001); i) Cetăţi de odinioară - Ehemalige Burgen (2002).

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ : Evident că atunci când se face bilanţul, cele mai spectaculoase rezultate sunt acelea ce se pot cuantifica în bani şi resurse. Ele mai au şi meritul de a demonta vehemenţa subiectiva a opozanţilor politici care în afirmaţiile lor preluate şi reluate de presa locală aservită, mint cum că primarul împreună cu echipa sa de colaboratori nu au făcut absolut nimic pentru Braşov. În consecinţă, pentru “vina” de a fi adus în ultimii ani peste 3 milioane de euro în oraş trebuie să mulţumesc în numele braşovenilor unor colegi excepţionali, funcţionari publici ai Primăriei.

 

d) ABORDAREA STRATEGICĂ A DEZVOLTĂRII LOCALE

 

Abordarea strategică a dezvoltării locale este al patrulea element fundamental de însănătoşire APL şi la rândul său are la bază principiul coerenţei deciziei. Împreună cu celelalte principii enunţate şi definite anterior, coerenţa deciziei va crea premisele optime pentru administraţie publică eficientă, cu bune rezultate în beneficiul cetăţenilor, atractivă pentru partenerii internaţionali.

Dacă cele patru elemente enunţate se pun corect în practică, dacă actorii urbani, fie instituţii, asociaţii civile sau oameni de afaceri îşi armonizează intenţiile sub umbrela autorităţilor alese va rezulta ceea ce se numeşte strategia de dezvoltare economică locală. Respectiv o planificare riguroasă a programelor şi proiectelor de dezvoltare locală pe toate domeniile, prioritizate în cadrul unor obiective ce la rândul lor au izvorât într-o viziune asumată în consens şi care trebuie să descrie cel mai bine aspiraţiile comunităţii locale. Înainte de a descrie care sunt rezultatele ce s-au obţinut la Braşov din această perspectivă se cuvine să rezumăm istoricul acestui tip de abordare. În vom numi PROGRAMUL PRIMARULUI Ioan Ghişe pentru Brasov întrucât reflectă preocuparea constantă a primarului Braşovului, încă de la începutul primului său mandat pentru a aborda problematica comunităţii în mod logic, coerent şi în măsura resurselor eficient atât prin prisma priorităţilor, prin prisma soluţiilor durabile, cât şi prin prisma unei viziuni pe termen lung care să consolideze în timp şansele unei bunăstări reale pentru toţi cetăţenii braşoveni, ale unei vieţi stabile şi sigure care să permită participarea în mod creativ şi afectiv a întregii comunităţi la împlinirea Braşovului.

 

PROGRAMUL LUI IOAN GHIŞE PENTRU BRAŞOV
1996-2004

 

Anul	Proiect strategic:	Misiune / descriere:
1996	ABC – Asfalt, Becuri, Curăţenie	O strategie urbană elementară bazată pe principalele elemente de infrastructură, evocând necesitatea de a consolida temeliile dezvoltării pornind de la cele mai sănătoase principii
1997	ORGANIGRAMAMUNICIPIULUI	aOrganigrama s-a structurat într-un concept integrat de corelare a tuturor domeniilor interesului public şi ale dezvoltării urbane (juridic, financiar, cultural, adminsitrativ, urbanistic, patrimonial)
1998	TERMO-RAT-RIAL	Primele iniţiative publice şi legislative de a clarifica situaţia regiilor şi de a găsi soluţii pentru eficientizarea serviciilor publice oferite de acestea cetăţenilor
1999	PUG – Planul de Urbanism General	Se supune spre aprobare Consiliului local Planul de Urbanism General al Braşovului, document indispesnabil în procesul abordării sistemice a dezvoltării urbane
2000	CEC – Cinste, Energie şi Continuitate	În urma realegerii şi în spiritul continuităţii se propune aprobării Consiliului local lista priorităţilor de investiţii pentru Braşov (drumurile publice, ocolitoarea muncipiului, rampa ecologică, termoficarea, transportul în comun)
2001	DRC – Directia Relatii Comunicare	Devine opreaţională Direcţia Relelaţii Comunicare, un departament al municipalităţii care îşi asumă misiunea de interfaţă între administraţie şi cetăţeni şi care include printre proiectele sale cheie pentru atragerea finanţelor alternative precum şi iniţierea strategiei de dezvoltare economică locală.
2002	STRATEGIADEL – Dezvoltare Economica Locala	Se constituie la iniţaitiva Primarului grupul interdisciplinar al experţilor din Primăria Braşov care, asistaţi de consultanţi americani, elaborează proiectul de strategiei de dezolatare locala şi marketing urban al Municipiului Braşov
2003	ABMEE – Agentia Brasov pentru Monitorizare şi Eficienta Energetica	În urma unui traseu extrem de laborios se reuşeşte înfiinţarea la Braşov a Agenţiei de Braşov pentru Monitorizare şi Eficienţă Energetică, ca rezultat al afilierii Braşovului la mai multe organisme europene de profil şi a creeări în coordonarea muncipiului a unui consosrţiu de reprezentanţi ai instituţiilor braşovene din domeniul energetic.
2004	ADLBV – Agentia pentru Dezvoltare Locala Brasov	În ultimi ani s-au creat premisele şi demersurile necesare ca începând cu 2004 un grup de parteneri locali din Braşov (instituţii publice şi ONG-uri) să fondeze Agenţia pentru Dezvoltare Locală Braşov. ADLBV înseamnă încununarea eforturilor anterioare şi totodată reprezintă începutul unei noi etape a dezvoltării strategice în Braşov.

 

 

Programul astfel prezentat reprezintă doar o mica sinteză pentru a descrie cursiv traseul cronologic al implementării principiului abordării strategice la Braşov în primele două mandate ale primarului Ioan Ghişe. Fiecare dintre reperele alese reprezintă vârful a numeroase iniţiative, acţiuni, proiecte ce se înscriu în mod programatic în demersul de abordare strategică a dezvoltării locale.

Pentru a întregi imaginea asupra amplului proces administrativ precum şi pentru o mai bună cunoaştere şi înţelegere a strategiei dezvoltării locale, vom adăuga câteva scurte comentarii pentru fiecare dintre reperele Programului pentru Braşov.

 

 

1. Anul 1996 – program electoral ABC= asfalt, becuri, curatenie

La vremea când a fost lansat acest concept - Asfalt, Becuri, Curăţenie - a fost perceput mai degrabă ca un mesaj electoral care mizează pe fascinaţia unui nou început. Percepţia este corecta, doar că dincolo de ABC-ul electoral se profilează un concept ubanistic valoros care s-a raportat la priorităţile elementare ale fiecărei comunităţi, mai cu seamă într-o societate aflată în plină tranziţie. Infrastructura stradală, accesul, transportul, siguranţa cetăţeanului, curăţenia- iată doar câteva elemente care influenţează decisiv calitatea vieţii şi care, să ne aducem aminte, se găseau într-o stare jalnică, la vremea respectivă, atât ca şi condiţie fizică, cât şi din perspectiva politicilor ce le-ar fi putut influenţa evoluţia. Într-unul din capitolele precedente se găsesc cifrele privind evoluţia în timp a componentelor ABC-ului. În prezent, iluminarea publică este bine răspândită, curăţenia este mai mare, strazile din pacate încă se cârpesc. Cifrele, ca şi realitate, n-ar avea explicaţii în afara corelării lor cu alte evidenţe (evoluţia bugetului, priorităţile de investiţii, lupta politica şi raportul de forte în CL), deci în afara ansamblului abordării strategice.

 

 

2. Anul 1997- noua ORGANIGRAMA a Primariei

Din numeroasele iniţiative şi evenimente ale anului 1997 (studii privind strazile şi soseaua de centura semiinelara industriala, înfiinţarea comitetelor consultative de specialişti, angajarea de consultanţă pentru realizarea unei misiuni de obligaţiuni municipale, acordul privind parteneriatele public-privat, etc) am ales totuşi momentul elaborării şi aprobării organigramei municipiului întrucât se constituie într-o răscruce strategică privind relaţia dintre administraţia publică, nevoile şi aşteptările cetăţenilor şi viitorul social şi economic al Braşovului. Timpul a confirmat (vezi raportul asupra HCL-urilor nr pg. , domeniile acestora), evaluările şi previziunile din perioada respectivă au fost corecte. Chiar dacă formulele de personal se modifică (firesc sau prin constrângere uneori) domeniul intereselor publice şi temele dezvoltării locale rămân aceleaşi. Ca atare se vor regăsi şi în obiectivele Strategiei DEL= dezvoltare economica locala.

 

 

 

3. Anul 1998 – Regiile TERMO/RAT/RIAL

Am dedicat acest an regiilor locale, asimilându-i în mod simbolic etapa în care atât populaţia Braşovului, cât şi marea majoritate a clasei politice au început să conştientizeze miza complexă pe care aceste regii o reprezintă pentru Braşov. Asigurarea căldurii pentru braşoveni, liniile transportului în comun, precum şi parcul auto al regiei de transport şi, nu în ultimul rând, fondul de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie din patrimoniul municipiului, toate aceste subiecte au generat nenumărate dezbateri, iniţiative, conflicte, procese, sute de HCL-uri.

În anul 1997 prin OG= ordonanţa de Guvern nr. 30, aprobata ulterior prin lege, s-au creat premisele transformărilor de organizare ale regiilor prestatoare de servicii publice, transformări care s-au petrecut în anul 1998.

Totodată activităţile acestor regii sunt de maxim impact pentru populaţie, prin efectele directe legate de costuri şi confort şi, în egală măsură, reprezintă o responsabilitate majoră pentru administraţie, prin prisma funcţiilor sociale, cât şi din perspectiva bugetului vlăguit de subvenţiile (obligaţii legale) către aceste regii. Desigur că fiecare merită un comentariu distinct-cititorii acestui raport le vor identifica în alte capitole-dar ele sunt menţionate şi aici deoarece soluţiile în ceea ce priveşte soarta acestor regii locale pot fi doar strategice. În 1998 s-au iniţiat primii paşi importanţi pe calea acestor transformări din regii în societăţi comerciale.

 

4. Anul 1999- PUG= planul de urbanism general

Elaborarea unui PUG, mai ales a acestui tip de documentaţie urbanistică, pentru un oraş de talia Braşovului este un demers de durata (ani de zile), extrem de complex şi ale cărui consecinţe îşi pun amprenta timp îndelungat pe evoluţia şi dezvoltarea urbană a localităţii. Documentaţia aprobată cu acest prilej HCL nr.425/20.12.1999, determină, delimitează şi descrie acele zone pe harta oraşului unde se construiesc locuinţe, se reabilitează clădiri istorice, unde se amenajează zone verzi sau unde are loc dezvoltare industrială, unde se dezvoltă turismul, deci unde, ce şi cum se construieşte sau unde nu se construieşte şi de ce. PUG-ul reprezintă cadrul general în care se elaborează PUZ-urile (planuri de urbanism zonal), apoi PUD-urile (planuri de urbanism în detaliu), în baza cărora se aprobă autorizaţiile de construire. PUG-ul este parte integrantă şi indispensabilă a abordării strategice a dezvoltării urbane, este deseori un instrument care influenţează şi uneori chiar decide asupra investiţiilor publice sau private în Braşov.

 

5. Anul 2000 – CEC= cinste şi energie în continuare

 

Faptul că în anul 2000, cetăţenii Braşovului au decis ca Ioan Ghişe să continue ca primar al Braşovului (CEC-Cinste, Energie, Continuitate) a echivalat şi cu un vot de încredere pentru politicile publice iniţiate de acesta. În anul 2000 am prezentat Consiliului Local proiectele prioritare de investiţii ale Braşovului ( HCL nr. 263/2000). Fiecare dintre proiecte îndeplineşte acest statut de prioritar din multiple raţiuni: determină calitatea vieţii cetăţenilor din Braşov; este vital pentru funcţionalitatea urbană a Braşovului; deschide noi perspective de dezvoltare sau, după caz, poate înceta să mai fie o piedică în calea acestora.

Câteva comentarii pentru fiecare dintre aceste priorităţi:

1. Străzile reprezintă o problemă copleşitoare pentru Braşov – peste 90% din suprafaţa acestora este expirată ca durată de utilizare de mai mult de 15 ani, starea lor creează un mare disconfort pentru toţi cetăţenii braşoveni sau străini. Reabilitarea străzilor poate avea ca sursă de finanţare exclusiv bugetul local sau un împrumut public. Capacitatea limitată a bugetului local nu oferă alte opţiuni în afara împrumutului public pentru repararea străzilor. Din păcate în repetate rânduri a fost refuzat în CL contractarea unui împrumut public pentru repararea străzilor, deşi primarul a propus acest lucru în mod repetat.
2. Şoseaua de centura ocolitoare a Braşovului este un proiect de notorietate – primele studii datează încă din 1986. Principală miză o reprezintă rezolvarea unui important segment de trafic din Braşov, dar în egală măsură contează impactul asupra mediului, protecţia căilor rutiere intravilane, precum şi crearea unor oportunităţi de dezvoltare periurbană cu toate avantajele conexe. Costurile importante (circa 43 milioane euro) întârzie de ani de zile realizarea obiectivului; sursele de finanţare pot fi doar alternative Guvern, CJ, CL.
3. Rampa ecologică reprezenta în 2000 un obiectiv de maximă urgenţă, cea existentă la vremea respectivă era la limita normelor de capacitate şi mediu. Între timp acest obiectiv strategic s-a finalizat (2003) în urma unui parteneriat public-privat din care insa municipiul Brasov a fost exclus. Prin decizia majoritatii consilierilor PSD+PD, municipiul a fost exclus din aceasta importanta afacere şi sursa de venit pentru următorii 20 de ani, deşi peste 80% din cantitatea de deşeuri care se depozitează la rampa provine de pe teritoriul municipiului Brasov. PSD-ul cu aliaţii lui PD şi alţii a dat cetăţenilor cea mai mare lovitură financiară pentru dezvoltarea Braşovului. Deşeurile se strâng din oraş dar beneficiile afacerii le culeg alţii, unii dintre ei membri PSD.
4. Termoficarea a fost şi a rămas o problemă sensibilă a Braşovului. Serviciile de slabă calitate sunt dublate de cheltuieli greu suportabile pentru cetăţenii Braşovului, în plus reprezintă o povară imensă pentru bugetul local (circa 20% din veniturile anuale ale oraşului). Ca primar al Braşovului am iniţiat încă din noiembrie 1998 o strategie de descentralizare a sistemului de termoficare din Braşov, bazată pe studii ale specialiştilor francezi şi germani. Strategia se găseşte pe pagina de Internet la adresa www.ghise-ioan.ro
   Aplicarea acestei strategii a fost blocată de consilierii majoritari PSD+PD care nu au finanţat suficient studiul de oportunitate privind concesiunea operării sistemului de termoficare. Acest studiu este obligatoriu conform legii. Fără el nu se poate licita concesiunea. Consilierii majoritari PSD+PD, după ce în august 2001 au aprobat strategia de descentralizare a termoficării, în decembrie 2002 au renunţat la ea pentru a se numi pe ei membri în consiliul de administraţie al SC CET SA care, în aprilie 2002, a fost transferată de Guvern de la SC Termoelectrica la localitate.
5. În fine, transportul în comun a fost şi rămâne o problemă pentru comunitatea braşoveană din aceeaşi perspectivă ca şi termoficarea: raportul servicii/costuri, plus o povară pentru bugetul local. Şi tot ca în cazul termoficării soluţia strategică ar trebui să fie spargerea monopolului prin licitarea traseelor de transport în comun. În prezent cadrul legal obliga la asa ceva.

 

6. Anul 2001- DRC= directia de relatii comunicare

Din perspectiva abordării strategice a dezvoltării locale, unul din evenimentele cele mai importante din cadrul APL la Braşov a fost crearea Direcţiei Relaţii Comunicare (DRC). Proiectată încă din 1997 cu unele structuri deja funcţionale (Relaţii cu Publicul, Relaţii Externe, Relaţii cu Asociaţiile de Proprietari), DRC s-a împlinit în 2001 când structura deja existentă a fost consolidată, iar ei I s-au mai adăugat noi departamente (Relaţii cu instituţiile bugetare, Relaţii cu ONG-urile, Relaţii cu IMM-urile, Relaţii cu mass-media). Acest demers strategic a creat cea mai eficientă structură de interfaţă între administraţia publică şi cetăţenii braşoveni conform misiunii enunţate. Principiile care au stat la baza activităţilor DRC au fost următoarele: dialog, transparenţă, cooperare, responsabilitate şi abordare strategică. DRC a consacrat scrierea de proiecte (pentru atragerea de finanţare UE) în Primaria Braşov. DRC a coordonat la Primaria Brasov introducerea procedurilor standardizate de management performant în Primărie (ISO 9001:2000), iulie 2002. Braşovul este unul din primele sase oraşe din România care au ajuns la un asemenea standard al managementului administrativ. Şi tot DRC a înfiinţat şi organizat primele CCC-uri (comitete consultative cetăţeneşti) din ţară. DRC a început comunicarea cu ONG-urile şi cu şcolile braşovene. DRC a iniţiat Zilele Braşovului şi strategia pentru dezvoltare economică locală. DRC şi-a călăuzit proiectele potrivit conceptului COMUNICAREA ESTE CHEIA DEZVOLTĂRII. DRC a fost desfiinţat de majoritatea PSD+PD din Consiliul Local, în septembrie 2002.

 

 

7. Anul 2002 -STRATEGIA de dezvoltare locala

În 2002, la iniţiativa Primarului, un grup de 35 de funcţionari, coordonaţi de directorul DRC, s-au constituit în baza dispoziţiei primarului ca şi echipă de lucru pentru elaborarea, redactarea şi promovarea strategiei de dezvoltare economică locală (strategia DEL). Iniţiativa s-a derulat în cadrul unui proiect finanţat de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin contractorii acestora din România, RTI (Resarch Triangle Institute) şi consultanţii Universităţii Harvard. În acest proiect Braşovul a fost selecţionat alături de alte patru oraşe pilot din România (Mangalia, Piteşti, Ploieşti şi Târgu Mureş). Ne vom rezuma la aceste scurte indicii întrucât următorul capitol al raportului către braşoveni se ocupă întocmai cu rezultatele acestui proiect, respectiv STRATEGIA DE DEZVOLTARE A BRAŞOVULUI.

 

 

8. Anul 2003-ABMEE – agentia de monitorizare şi eficienta energetica

Din perspectiva abordării strategice, Agenţia Braşov pentru Monitorizare şi Eficienţă Energetică (ABMEE) reprezintă un reper important, un proiect şcoală(ca abordare, traseu, finalizare, continuitate), cu valoare simbolică de proiect pilot realizat după toate regulile artei, în cadrul mai amplu a strategiei generale pentru Braşov. Am să menţionez câteva din elementele cele mai semnificative legate de istoricul acestui proiect: în 2001 primarul Braşovului, Ioan Ghişe, afiliază/înscrie Braşovul la Energies Cites – Asociaţia municipalităţilor europene pe probleme de energie; pasul doi a fost realizarea parteneriatului local în vederea înfiinţării ABMEE prin programul Comisiei Europene denumit SAVE II; din grupul de iniţiativă au făcut parte alături de Primaria Braşov, Agenţia franceză pentru conservarea energiei şi protecţia mediului(ADEME, coordonator) împreună cu Universitatea Transilvania şi Institutul de Autovehicule Rutiere (INAR); a urmat scrierea proiectului şi depunerea acestuia la Comisia Europeană într-o formulă de parteneriat de reţea cu oraşele Ulm (Germania) şi Oeiras (Portugalia); în urma aprobării finanţării proiectului şi o dată cu semnarea contractelor s-au îndeplinit condiţiile de înfiinţare ale agenţiei. Agenţia a fost inaugurată oficial în iulie 2003. Proiectul ABMEE valorează 280.540 euro (11,5 miliarde lei).

În Romania, doar Iasi-ul mai are o astfel de agentie. În anul 2003 primarul Brasovului a fost ales vicepresedinte al Energie- Cities, asociatie europeana care grupeaza 120 de orase mari din Europa, din 19 tari, orase care lucreaza impreuna pentru programe de eficienta energetica şi protectia mediului. Brasovul este singurul oras din CEE= cenrtu şi estul Europei intr-o astfel de onoranta pozitie în cadrul asociatiei.

 

9. Anul 2004- ADLBV= agenţia de dezvoltare locală Braşov

Din perspectiva temporală a momentului când se redactează acest raport pentru cetăţeni, Agenţia de Dezvoltare Braşov (ADLBV) este un reper de viitor; cei drept din viitorul extrem de apropiat. Din perspectiva momentului înregistrării legalizate a Agenţiei, tot ceea ce am scris până în prezent despre abordarea strategică ca şi element fundamental al administraţiei moderne, va reprezenta chiar istoria devenirii acestei agenţii. Rolul fundamental al unei asemenea instituţii este chiar acela de a instituţionaliza, de a articula toate eforturile anterioare depuse în vederea identificării celor mai bune abordări, soluţii, construcţii şi corelări pentru a valorifica eficient potenţialul Braşovului pentru a-l promova în vederea atragerii de prieteni, de admiratori, de parteneri, de investitori. ADLBV poate polariza şi armoniza cele mai performante iniţiative locale, poate organiza masa rotundă a braşovenilor pentru Braşov, poate ea însăşi ca şi instituţie competentă să devină partener în numele intereselor comunităţii braşovene în proiecte naţionale şi internaţionale care să determine noi oportunităţi pentru oraş. Până în prezent au fost identificaţi cinci parteneri sociali alături de Primăria Brasov, CCI= camera de comerţ şi industrie, FPIMM= fundaţia pentru promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii, AFM= asociaţia femeilor manager şi Universitatea ‚ Sextil Puscariu’.

Urmează ca în cursul anului, după semnarea acordului de finanţare cu PNUD= programul naţiunilor unite pentru dezvoltare, pentru finalizarea strategiei de dezvoltare durabila, aceasta lucrare sa constituie cheia naşterii şi dezvoltării Agenţiei de dezvoltare locală. Acest acord semnat la 31 martie 2004 aduce municipiului 80.000 $ pentru finalizarea strategiei de dezvoltare locală.

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ : Pe termen scurt miza strategiei este chiar consensul în privinţa deciziei administrative. Pe termen mediu şi lung înseamnă bunăstare şi confort pentru comunitate. De ce s-ar mai isca scandaluri şi dezbateri pe tema proiectelor prioritare din moment ce ele au fost deja acceptate de membrii comunităţii, de cetăţeni, de instituţiile beneficiare, de reprezentanţii oficiali ai autorităţii publice, în cadrul unei strategii? Lipsa de reacţie a majorităţii consilierilor locali braşoveni în susţinerea bugetară şi morală a proiectul strategiei de dezvoltare pentru Braşov, arată pe deplin dispreţul unor aleşi anonimi faţă de interesele oraşului. Printr-o campanie orchestrată a presei obediente, acesti consilieri PSD+PD il acuza public pe primar de starea conflictuală la nivelul de vârf al oraşului când de fapt în astfel de situaţii ( la votul pentru bugetul anului 2003 s-au pronunţat împotriva finanţării proiectului strategiei cu doar 1,9 miliarde de lei). Majoritatea consilierilor locali se remarcă prin iresponsabilitate şi lipsă de voinţă politică pentru rezolvarea problemelor locale. Aceasta stare de fapt şi ilegalităţile sunt de fapt adevăratele surse de conflict intre unii dintre consilieri şi primar.

Dincolo de evaluările şi consideraţiile tehnice privind abordarea strategică a dezvoltării locale nu se poate face abstracţie de influenţele şi presiunile politice. Chiar şi în cronologia prezentată anterior s-a prezentat caracterul decisiv al alegerilor, continuitatea fiind din multe puncte de vedere esenţială. Dacă numeroase iniţiative punctuale ale primarului fac obiectul obstrucţiei adversarilor politic, majoritari în Consiliul Local, este limpede că PROGRAMUL Primarului Ioan Ghişe pentru Brasov poate doar să stârnească şi mai multă invidie politică precum şi pornirile demolatoare ale ’cooperativei’ de interese, PSD+PD mai cu seamă atunci când programul se dovedeşte coerent şi generator de soluţii administrative, de fond. Sigur o astfel de abordare globala, sistemică este lipsita de obiectivele concrete de interese personale ale unora pentru a sti de exemplu, citi bani, de la care buget, prin firmele cărui consilier pot trece, cu cit pot îmbogăţi şi pe cine, cu cine mai trebuie să se împartă şi cât?.

 

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A BRAŞOVULUI= document fundamental de tehnica

administrativa, izvor de politici şi programe de dezvoltare locala

 

“Un oraş ideal este acela care reuşeşte să concilieze diversele sectoare şi activităţi (cum ar fi trafic, locuire, condiţiile de muncă, necesitatea de agrement ); care reuşeşte să protejeze drepturile civice; care asigură cele mai bune condiţii de trai; care reflectă personalitatea şi atitudinea locuitorilor săi şi răspunde acestora; unde sunt respectaţi pe deplin toţi cei care trăiesc aici, care muncesc aici, care îl vizitează, cei care caută aici să se bucure, care caută cultură, informaţie, cunoaştere, precum şi cei care studiază aici. Oraşul ideal trebuie totodată să menţină un echilibru între dezvoltarea modernă şi întreţinerea moştenirii istorice, să integreze noul fără să distrugă trecutul, să sprijine principiul dezvoltării durabile, pregătirea oraşului pentru generaţiile care urmează (…) Moştenirea trecutului induce oamenilor sentimentul continuităţii în existenţa lor contemporană şi le permite să se pregătească pentru viitor”.

Am început capitolul despre strategia dezvoltării locale cu acest citat despre oraşul ideal, extras din Carta Urbană Europeană (CUE) întrucât ilustrează perfect atât premizele de la care pornim în prezentarea noastră cât şi scopul pe care îl urmărim; mai precis identificarea şi armonizarea tuturor elementelor ce determină într-o măsură oarecare viaţa comunităţii şi a membrilor acesteia (premizele), respectiv finalitatea de a desăvârşi în timp oraşul ideal, Braşovul european. Mijlocul de a parcurge acest drum, vehiculul acestui demers este chiar proiectul strategiei pentru dezvoltarea locală. Avem convingerea că este logic şi evident că fără a armoniza în mod realist tendinţele şi aşteptările unei comunităţi în atâtea şi atâtea domenii publice, nu ar fi posibil ca în mod eficient aceste aşteptări să-şi găsească împlinirea, ca tendinţele să poată imprima destinului comunităţii traseul ideal.

Aceasta este în esenţă misiunea unei strategii de dezvoltare locală: de aidentifica modalităţile coerente, politicile publice optime pentru evoluţia calitativă a tuturor sectoarelor publice, a tuturor domeniilor activităţilor sociale, astfel încât comunitatea să-şi valorifice maximal şansele obiective de care dispune.

Înainte de a detalia tema abordării strategice a dezvoltării Braşovului este necesar să mai comentăm un aspect. În contextul tranziţiei către un sistem administrativ modern, democratic şi performant, se pune adesea sub semnul întrebării însuşi sensul utilizării termenului de strategie, se invocă suficienţa abordării tradiţionale a dezvoltării, respectiv planificarea tehnică bazată pe planuri funcţionale şi mecanisme financiare.

De la bun început vom conveni că planul tehnic (planurile urbanistice, planificarea pe bază de indicatori) nu sunt excluse şi nici minimizate de către demersul strategic, dimpotrivă ele sunt incluse, armonizate, se constituie în repere tehnice, referinţe pentru căile de acţiune şi evaluate astfel vor genera noi criterii de performanţă, mai aproape de aspiraţiile generale.

În esenţă planificarea strategică întregeşte procesul dezvoltării locale cu următoarele dimensiuni: cea filozofică(1), cea a politicilor urbane(2), cea a dezvoltării durabile (3) şi cea democratica(4).

1. Dimensiunea filozofica

Această dimensiune presupune evaluarea şanselor unei comunităţi de a operaţionaliza principiile fundamentale ale convieţuirii urbane, aprofundează profilul identităţii şi personalităţii urbane din perspectiva locaţiei geografice şi a istoriei, a tradiţiilor şi moştenirilor culturale, cercetează felul în care drepturile urbane ale membrilor comunităţii au şansa de a fi ocrotite şi, în final, propune o viziune care să călăuzească eforturile comunităţii de a clădi un oraş prezentabil, locuibil, atractiv şi sănătos.

1. Dimensiunea politicilor urbane

Aceasta este dimensiunea strategiei care se constituie prin agregarea echilibrată a politicii cu tehnocraţia. Altfel spus, decizia politică bazată pe expertiză profesionistă generează politici publice. Acestea se preocupă de examinarea relaţiilor dintre resurse, rezultate şi tendinţe, ţintesc să se finalizeze în obiective şi servicii, să promoveze soluţiile locale din perspectiva generică a dezvoltării durabile. Pe scurt, politicile publice au rolul de a transforma aspectele nemulţumitoare ale vieţii comunităţii în aspecte mulţumitoare pentru un număr cât mai mare dintre membrii ei.

1. Dimensiunea dezvoltării durabile

Această dimensiune a planificării strategice evidenţiază necesitatea de a corela în mod responsabil proiectele de dezvoltare a infrastructurii urbane cu dezvoltarea socială a comunităţii precum şi cu proiectele de protejare a mediului natural. De asemenea, pune în valoare rolul parteneriatului public privat în cadrul procesului dezvoltării locale, precum şi pe cel al cooperării între autorităţile locale şi cele regionale, naţionale şi internaţionale, efectele acestei cooperări pentru comunităţile locale.

1. Dimensiunea democratica

Această a patra dimensiune este fără îndoială cel mai nou element de considerat în modelul românesc de planificare a dezvoltării locale. Participarea cetăţenească la definirea priorităţilor locale, transparenţa actului decizional privind politicile urbane, creearea şi întreţinerea mecanismului pentru ca aceste realizări să fie posibile sunt pe cât de novatoare, pe atât de indispensabile în procesul planificării strategice. Esenţa este că cetăţenii merită să înţeleagă de ce li se întâmplă ceea ce li se întâmplă, să înţeleagă problemele curente, să conştientizeze perspectivele şi şansele, să opteze în cunoştinţă de cauză atunci când votează, să ştie să se raporteze la un program al candidaţilor, valoros pentru comunitate, să facă diferenţa între politicianul cinstit şi cel demagog, să poată alege între viziune şi manipulare.

SCURT ISTORIC

Abordarea strategică a dezvoltării locale durabile şi marketingul urban se înscriu atât în setul de recomandări ale partenerilor internaţionali ai României cât şi în normele şi reglementările elaborate de autorităţile naţionale la nivel central: L 151 / 1998 privind dezvoltarea regională, HG 16/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, HG 1006/ 2001 - strategia Guvernului privind accelerarea reformei şi, nu în ultimul rând, Programul de guvernare 2001 – 2004 + AGENDA LOCALA 21

La Braşov, fundamentarea şi redactarea unei strategii de dezvoltare locală s-au constituit într-o iniţiativă prioritară a primarului Ioan Ghişe, care a rezultat în HCL nr. 261/2001 privind înfiinţarea Agenţiei de Dezvoltare Locală Braşov, având ca scop principal Strategia Braşovului, decizie actualizată prin HCL nr.492/24.11 2003

Pe acest fond s-a putut obţine acordul Misiunii în România a Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţionala (U.S.A.I.D.), prin contractori lor de la Researche Triangle Institute (R.T.I.), în colaborare cu Centrul pentru Studii Urbane, de a include Braşovul pe lista celor cinci oraşe pilot (Braşov, Mangalia, Piteşti, Ploieşti, Târgu Mureş), care au beneficiat de programul de consultanţa al Agenţiei pentru elaborarea unui CONCEPT STRATEGIC DEL (dezvoltare economică locală) la Braşov.

În cadrul Primăriei Braşov, primul pas important în demararea exerciţiului strategic a fost formarea unei echipe interdisciplinare care să poată gestiona împlinirea proiectului. Echipa, condusă de primarul municipiului, s-a constituit pe doua paliere: de coordonare şi de execuţie. În palierul de execuţie s-au structurat trei echipe: interfaţa de comunicare, echipa tehnică şi colectivul de monitorizare legislativă şi financiară. În total 35 de funcţionari ai municipalităţii (în jurul unui nucleu pivot de circa 10-12 oameni) care şi-au asumat în mod voluntar atribuţii în cadrul proiectului. Aceşti colegi au participat la seminarile şi atelierele de lucru ale Agenţiei americane, au lucrat intensiv timp de 4 luni alaturi de consultanţi şi de colegii omologi din celelalte municipii selectate. La finalul acestei etape se putea vorbi de un dublu rezultat: elaborarea ‘Schiţei Strategiei DEL = dezvoltarii economice locale la Braşov’ (plus setul de documente conexe) dar şi cristalizarea unui grup de lucru cu un spor de competenţă în domeniul abordării strategice a dezvoltării locale. Documentul rezultat a fost prezentat în cadrul mai multor seminarii şi conferinţe cu participare internaţionala, care au avut ca tema reforma APL, respective dezvoltarea locală.

Continuarea proiectului trebuie să se deruleze pe două paliere: consultarea publica ( prin comitete consultative de experţi – reprezentantii instituţiilor şi organizaţiilor care se vor grupa pe obiective în funcţie de domeniile de activitate şi de interes, dar şi prin comitetele consultative cetăţeneşti – CCC-uri – care vor reprezenta un principal vehicul, alături de presa locală, pentru participarea tuturor braşovenilor la forma finală a proiectului) şi cooperarea cu experţi care să monitorizeze evoluţia proiectului şi în final să certifice rezultatele acestuia. Doar dacă se împlinesc temeinic aceste două condiţii putem avea certitudinea ca Strategia rezultată va fi un document responsabil şi valabil, care să atragă investitori şi finanţatori la Braşov, care să răspundă exigenţelor acestora.

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ:

În momentul redactării acestui raport către braşoveni situaţia stă în felul următor: CL, prin decizia majorităţii ( PSD+PD+PRM+UDMR) a respins atât pentru bugetul anului 2003 cât, recent, şi pentru bugetul anului 2004 alocarea de fonduri necesare pentru continuarea şi finalizarea proiectului, respectiv pentru contractarea consultanţei de specialitate. Sumele solicitate, minime, în conformitate cu ofertele depuse de experţi internaţionali, nu ar fi depăşit banii alocaţi în ultima şedinta pentru aprobarea bugetului pe anul 2004, pentru un WC public ce urmează a fi amplasat într-unul din cartierele braşovene, adică 2,2 miliarde lei. În altă ordine de idei, în urma bunelor dialoguri cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), coordonat la Bucureşti de către Excelenţa Sa, Dna Ambasador ONU Soknan HanYung, Braşovul a fost selecţionat între cele şase unităţi administrative din România care vor beneficia de sprijinul financiar şi logistic al Naţiunilor Unite pentru elaborarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila, respective implementarea la Braşov a programului intitulat AGENDA LOCALĂ 21. Fondurile PNUD se vor ridica la cca. 80 000 de dolari în timp ce contribuţia locală trebuie să fie de 10 000 USD. În total dispreţ faţa de şansa Braşovului şi chiar faţă de propria misiune de consilieri investiţi în funcţie de către concetăţeni, majoritatea PSD+PD din CL, au respins în 23 februarie a.c. şi aceasta minimă contribuţie locală. În aceste condiţii primarul Ioan Ghişe a iniţiat subscripţia publică pentru a colecta de la donatori locali contribuţia necesară în numele oraşului pentru ca în 24 martie a.c. să se poată semna acordul cu PNUD.

 

 

VIZIUNE ŞI OBIECTIVE

Înainte de a explica pe scurt viziunea şi obiectivele propuse în urma procesului de elaborare a conceptului strategic pentru Braşov trebuie să repetăm că numărul şi formatul acestor obiective nu este fixat fără drept de apel. Într-o formă definitivă a proiectului numărul obiectivelor strategiei va fi probabil mai redus, unele din programele menţionate se pot grupa sub genericul unui obiectiv comun. Soluţia aleasă de coechipieri împreună cu experţii care au oferit consultanţă a fost de a propune un evantai cât mai deschis de domenii şi teme pentru ca în dezbaterile pe care le va genera în timp, strategia de dezvoltare, la documentul final să fie atraşi/implicaţi cât mai mulţi parteneri locali, cât mai multe idei şi intervenţii.

De asemenea trebuie menţionat următorul aspect: punctul de plecare la elaborarea acestui concept strategic l-au constituit numărul remarcabil de programe şi proiecte deja iniţiate şi aflate la diverse niveluri de implementare în toate domeniile de activitate ale autorităţilor şi instituţiilor publice din Braşov, ale investitorilor privaţi, locali şi externi, ale tuturor parteneriatelor locale, ale tuturor iniţiativelor civice. Structurarea acestora pe obiective s-a făcut în ideea de a identifica acele direcţii în care pot coopera în mod complementar iniţiatorii cu interese comune în panorama dezvoltării de ansamblu a Braşovului.

S-au identificat la nivelul tuturor domeniilor capitolele şi principiile dezvoltării urbane şi regionale cuprinse în documentele organismelor internaţionale şi s-a urmărit corelarea obiectivelor conceptului strategic braşovean cu acestea. Rezultatul acestui complicat demers va constitui evident obiectul multor dezbateri şi confruntări şi va suferi probabil modificări până ce va fi asumat în consens de toţi beneficiarii braşoveni.

În încheierea acestei introduceri mai merită menţionat următorul aspect: unele principii şi linii directoare care au fost enunţate în comun de către toţi reprezentanţii autorităţilor locale europene se pot regăsi cu uşurinţă şi în argumentele pe care noi le-am folosit în demersul elaborării conceptului strategic pentru Braşov. La majoritatea obiectivelor vom găsi însă că realităţile istoriei recente a societăţii româneşti, moştenirile deceniilor centraliste şi ale lipsurilor democratice şi-au pus amprenta asupra stării actuale a APL şi deseori prioritatea obiectivelor devine chiar aceea de a crea condiţii suficiente pentru promovarea şi implementarea principiilor urbane internaţionale (descentralizare, economie de piaţă etc). Aceasta este o situaţie absolut similară cu cea de la nivel naţional unde pentru a reuşi integrarea în Uniunea Europeană, Guvernul României trebuie să îndeplinească criteriile de aderare, trebuie să asigure prin paşi consecutivi încheierea capitolelor de negociere.

În cele ce urmează vă vom prezenta câte un scurt argument pentru viziune şi pentru obiectivele propuse (8). După care va urma prezentarea schiţată a obiectivelor şi a unor exemple şi programe care le compun. De menţionat că forma reprodusă aici reprezintă un extras din “Schiţa proiectului de strategie”, document prezentat de către echipa redacţionala (specialişti locali, consultanţi internaţionali) în şedinţa CL din 22 ianuarie 2003 şi care poate fi consultat pe pagina de Internet a primăriei municipiului, respectiv www.brasovcity.ro. Din acest document de referinţa am mai inclus în acest capitol al Raportului către cetăţeni rezultatele sintetice ale analizei de oraş (punctele tari, punctele slabe, ameninţările şi oportunităţile rezultate în urma evaluării statisticilor, a auditului pe Braşov – aşa numita Analiză SWOT), în finalul capitolului o scurtă menţiune referitoare la proiectul cheie al strategiei de dezvoltare locala şi anume cel al şoselei de centura ocolitoare a Braşovului şi, nu în ultimul rând, Declaraţia Europeană a Drepturilor Urbane ( Strasbourg, 1992).

 

VIZIUNEA:

TRADIŢIE ŞI IDENTITATE – RĂDĂCINI PENTRU VIITOR, GARANŢII PENTRU EUROPA

Esenţa acestei viziuni exprimată în câteva cuvinte rezultă din voinţa de a promova şi valorifica maximal personalitatea Braşovului, oraş de vocaţie europeană evidentă, cu şansa de a se integra pe baza trăsăturilor sale unice în familia oraşelor importante ale lumii. S-a încercat prin această formulă şi trimiterea la stema multiseculară a oraşului: rădăcinile , adică ancorarea în tradiţii şi istorie, precum şi coroana, excelenţa viitorului, garanţia nobilă a dezvoltării.

OBIECTIVUL 1 : REABILITAREA, DEZVOLTAREA ŞI PROMOVAREA IDENTITĂŢII LOCALE

Dezvoltarea economică şi socială se poate concepe doar prin stimularea moştenirii istorice şi culturale, spune unul dintre principiile fundamentale ale UE. Desigur că în cazul Braşovului sunt nenumărate domenii prioritare, stringente, care necesită intervenţii, resuscitări, decizii strategice(industria, şomajul, serviciile publice, asistenţa socială) care determină în mod direct şi copleşitor viaţa comunităţii braşovene. Am ales însă în mod simbolic ca prim obiectiv al conceptului strategic pentru Braşov pe cel al “IDENTITĂŢII” pentru că, în fond, ce altceva reprezintă cartea noastră de vizită pentru un viitor mai bun. Valorile umane, educaţia seculară, multiculturalism, tradiţiile etnice şi religioase, personalitatea urbană şi cadrul natural generos, înfrăţirile internaţionale, prietenii Braşovului de pretutindeni – iată şansele reale în baza cărora Braşovul a dăinuit de-a lungul vremii şi în baza cărora se va consacra ca oraş de marcă al Europei.

OBIECTIVUL 2: DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA OFERTEI TURISTICE

În strânsă legătură cu obiectivul anterior, cauza turismului înseamnă cu certitudine o cheie pentru dezvoltarea prezentă şi viitoare a Braşovului. În mod elementar oferta turistică de calitate înseamnă mai mulţi turişti, mai multe locuri de muncă, mai mulţi bani pentru investiţii. Poate nici un alt set de programe nu este mai strâns corelat cu toate priorităţile de dezvoltare locală: reabiltarea urbană, valorificarea istoriei şi a tradiţiilor, prezervarea mediului natural, infrastructura de acces şi transport, infrastructura de cazare şi agrement, cooperarea regională…..

OBIECTIVUL 3 : CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR PUBLICE

Autorităţile publice au obligaţia de a gestiona resursele într-o manieră legala, coerentă şi raţională, de a asigura membrilor comunităţii şi vizitatorilor acesteia confortul optim prin servicii de calitate. Nevoia de a implementa standardele şi principiile europene în acest domeniu face din acest al treilea obiectiv unul dintre cele mai complexe. Provocarea constă în aceea că majoritatea serviciilor publice trebuie, într-un demers concomitent, reformate atât structural cât şi calitativ. Decizia strategică de descentralizare şi privatizare a serviciilor comunale (termoficare, transport,apa, salubritate, electricitate, gaz), trebuie alternată spre exemplu cu identificarea unor mecanisme financiare(împrumuturi, obligaţiuni) pentru a rezolva priorităţi majore de tipul reabilitării infrastructurii stradale.

OBIECTIVUL 4 : ÎMBUNĂTĂŢIREA MEDIULUI LOCAL PENTRU DEZVOLTAREA AFACERILOR

Într-o societate în plină tranziţie, de la un sistem economic centralist la o economie de piaţă funcţională este vital să se acorde atenţia cuvenită sectorului afacerilor, al investiţiilor, formelor de a crea acestora cadrul optim necesar pentru ca ele să-şi împlinească şi apoi să-şi consolideze rolul de locomotivă a societăţii ,de interfaţă de stabilizare al comunităţilor care le generează şi le ocrotesc. În dinamica şi complexitatea sa, mediul afacerilor şi al investiţiilor interacţionează cu absolut toate sectoarele de exprimare ale comunităţii şi au potenţialul de a stimula şi garanta creşterea nivelului de trai al acesteia.

OBIECTIVUL 5 : RECONSIDERAREA ZONELOR INDUSTRIALE

Acest obiectiv este întru-totul caracteristic comunităţilor est –europene puse astăzi de vicisitudinile istoriei recente în situaţia de a se confrunta cu dificila moştenire a economiei centraliste. Incapacitatea mamuţilor industriali socialişti de a supravieţui pe piaţă generează probleme enorme sociale, financiare, urbanistice şi ecologice. Şomajul, datoriile publice, peisajele urbane dezolante şi poluarea sunt prezente şi la noi. Braşovul, acest fost centru strategic al industriei grele socialiste acuză din greu consecinţele acestei moşteniri, precum şi cele ale incapacităţii clasei politice a ultimilor ani de a iniţia decizii strategice competente. Prima condiţie ca programele acestui obiectiv să dea semne de împlinire o reprezintă dialogul între autorităţile centrale şi cu reponsabilii locali pe acest subiect.

OBIECTIVUL 6 : PROTEJAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA CADRULUI FIZIC ŞI MEDIULUI NATURAL

În loc de argument al acestui obiectiv vom lista un set elocvent din principiile extrase din Carta Urbană Europeană (CUE): dezvoltarea şi creaţia arhitecturală, precum şi managementul spaţiilor deschise, joaca un rol cheie în calitatea peisajului urban; moştenirea urbană trebuie integrată în viaţa contemporană prin recunoaşterea acesteia ca element esenţial în planificarea strategică; conservarea urbană necesită un cadru legal aparte şi mecanisme financiare adecvate, parteneriate dedicate şi politici publice corespunzătoare; toţi membrii comunităţii sunt îndreptăţiţi să trăiască într-un mediu sănătos, sigur, stabil, atractiv şi stimulativ; planificarea urbană trebuie să se bazeze pe un maxim de informaţie privind caracteristicile, trăsăturile speciale, potenţialul, capacităţile de dezvoltare precum şi resursele unui oraş; integrarea multiculturală non-discriminatorie trebuie să devină un aspect fundamental al priorităţilor culturale şi educaţionale, al politicilor urbane în ansamblu.

OBIECTIVUL 7 : DEZVOLTAREA PARTENERIATELOR CU ZONELE PERIURBANE

Acest obiectiv se sprijină pe principiul fundamental potrivit căruia fiecare oraş este parte integrantă, atât economic cât şi social, a regiunii în care se dezvoltă. Este necesar ca autorităţile publice să ţină cont de planurile competitive sau complementare ale autorităţilor învecinate, trebuie să ia în considerare posibilitatea de cooperare şi asociere acolo unde evidenţele o cer (resurse sau servicii comune, obiective de dezvoltare comune, necesităţi umane). În esenţă, graniţele unei comunităţi nu ţin în mod rigid de graniţele sale administrative. În cazul Braşovului revine tuturor autorităţilor locale din zona metropolitană dificila sarcină şi provocare de a negocia forma viitoare de abordare a dezvoltării întregii regiuni.

OBIECTIVUL 8 : ASIGURAREA TRANSPARENŢEI ÎN PROCESUL DECIZIONAL AL DEZVOLTĂRII LOCALE

Fundamentul dezvoltării urbane trebuie să fie participarea directă a cetăţenilor la procesul decizional al autorităţilor locale, care la rândul lor trebuie să beneficieze de autonomie politică şi independenţă fiscală maximă. Participarea cetăţenească se manifestă în prima fază chiar prin votul electoral în cadrul alegerilor locale, apoi prin interacţiunea directă (fie individual, fie prin intermediul structurilor de asociere - ONG) cu toate structurile administraţiei locale numite de Guvern sau cu cele alese de cetateni, (CJ,CL,primar). Cetăţenii au dreptul de a fi consultaţi în privinţa tuturor deciziilor majore ce pot influenţa viitorul comunităţii lor. De asemenea, autorităţile trebuie să garanteze transparenţa procesului decizional şi să se asigure în final că politicile publice decise sunt înţelese şi asumate de către comunitate.

 

 

IV. SPECIFICUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE LA BRASOV
LUPTA PENTRU ORAŞ A REŢELELOR DE INTERESE OCULTE

 

MAFIA – grup ocult de persoane care îşi promovează interesele economice prin orice mijloc (definiţie din Dicţionarul explicativ al limbii române - DEX)

Lipsa de răspundere directă şi personală a aleşilor judeţeni şi locali faţă de cetăţenii alegători face ca o dată ajunşi în poziţiile de consilieri, unora dintre aceştia să le mai pese doar de un singur lucru: cât de mult şi de repede îşi pot mări veniturile personale sau ale celor apropiaţi lor prin trafic de influenţă şi presiuni asupra funcţionarilor publici sau asupra unora cu putere de decizie (la conducerea CJ sau a Primăriei). Acest aspect este predominant pentru acei aleşi judeţeni sau locali care au firme ale căror domenii de activitate se intersectează cu specificul serviciilor publice sau care pot fi receptoare ale unor sume de la bugetul local. Pentru a ajunge însă în această situaţie PSD a creat o strategie a partidului aflat la Guvernare, adică PSD, pentru neutralizarea adversarilor politici din administraţia publică locală care ar fi putut împiedica realizarea intereselor financiare.

STRATEGIAPSD împotriva aleşilor locali de la alte partide este:

BDCAM = BLOCAJ, DISTRUGERE, CONTROL, ABUZ, MINCIUNA

Strategia PSD împotriva adversarilor politici din APL este construită pe cinci coordonate: Blocaj, Distrugere, Control, Abuz şi Minciună. Aceste cinci tipuri de acţiuni sunt caracteristicile dominante ale modului în care PSD acţionează împotriva primarilor de la alte partide, primari care au refuzat să devină membri PSD. Efectele acestei strategii împotriva primarilor de la alte partide, dusă de PSD prin agresiunile prefecţilor şi subordonaţilor lor, şefi ai structurilor deconcentrate ale ministerelor, precum şi dependenţa financiară totală a localităţilor de banii bugetului de stat (ce se transferă de la CJ către localităţi) sunt principalele cauze care au făcut ca majoritatea primarilor din România să renunţe la partidele pe listele cărora au fost aleşi de cetăţeni în anul 2000 şi să treacă membri la PSD – partidul stat.

În anul 2000, la alegerile locale, PSD a primit de la cetăţeni doar aproximativ 30% din voturile pentru primarii localităţilor din întreaga ţară. După doi ani de mandat, ca urmare a agresiunilor, presiunilor şi şantajului la care au fost supuşi, peste 50% din primarii din România şi-au părăsit partidele pe listele cărora au fost aleşi de către cetăţeni şi au trecut la PSD împreună cu un număr important de consilieri locali şi judeţeni. În prezent peste 82% din primarii ţării sunt membri PSD şi 38 din cei 41 de preşedinţi de Consilii Judeţene. Prin majorităţile absolute din consiliile locale sau împreună cu aliaţii lor PSD a blocat toate iniţiativele primarilor care nu li s-au supus. Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi, Piteşti sau Constanta sunt doar câteva exemple, dar în aceste municipii locuiesc câteva milioane dintre cetăţenii României. După lupte de ani de zile cu majorităţile ostile politic din consiliile locale respective, în cel de-al treilea mandat al lor, primarii Iaşiului şi Piteştiului sau al Constantei, n-au mai rezistat, au renunţat la luptă şi au trecut la PSD cu “arme şi bagaje”, adică împreună cu un număr important de consilieri locali sprijinitori ai primarilor. Aceasta s-a petrecut pentru că şi la Piteşti ca şi la Iaşi, Constanta, Cluj-Napoca, Bucureşti sau Braşov şi Timişoara, după ce prin majorităţile sale din consiliile locale, PSD i-a blocat pe primari şi a continuat distrugerea structurilor funcţionale coordonate de aceştia, care ar fi putut să fie instrumente utile pentru buna activitate a primarilor care au şanse mari să fie realeşi de cetăţenii localităţilor lor.

Peste tot în ţară, în administraţia locală, acolo unde pare ca este ‚linişte’ înseamnă că s-au înţeles toţi la furat averea statului sau a comunităţilor locale. Bacăul, Focşani-ul sau Constanţa sunt doar trei exemple. Nu întâmplător conflictele dintre primari şi consilieri locali au loc în acele localităţi mari unde PSD nu are primari (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Deva). Pentru că dacă este ceva ce caracterizează cu tărie anii de când conduce singur PSD toată ţara, aceasta este minciuna şi hoţia generalizată care au făcut ca România să devină una dintre cele mai corupte ţări. Subordonarea presei şi dependenţa Justiţiei de politic le constata orice străin detaşat şi imparţial faţă de pasiunile politice din România.

Conform doctrinei liberale, proprietatea privată trebuie garantată constituţional dar, de asemenea, legalitatea este principiu fundamental de existenţă şi acţiune în stat. Susţinem îmbogăţirea tuturor, dar nu prin jefuirea patrimoniului Braşovului şi nu prin abuzul în funcţiile publice în care ne-au trimis cetăţenii prin vot, aşa cum fac unii din consilierii PSD+PD.

Problema de fond a conflictelor din APL pleacă de la faptul că unii consilieri nu au treabă cu obiectivele din programul politic al primarului. La Braşov, miza conflictului dintre unii consilieri (atenţie, nu toţi consilierii) şi primar, este lupta unei majorităţi conduse de PSD şi PD pentru jefuirea patrimoniului municipiului. Dacă în mandatul 1996-2000 s-a petrecut transferul ilegal al patrimoniului imobiliar al oraşului (Locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie, spaţii comerciale) în patrimoniul SC RIAL SRL, societate pe care majoritatea consilierilor a încercat să şi-o adjudece, în mandatul 2000-2004 această încercare s-a extins, sub presiunea PSD şi PD, şi la bugetul municipiului şi la terenurile trecute în proprietatea municipiului prin efectul HG 972/2002 care a consfinţit patrimoniul public şi privat al Braşovului. Efortul continuu al acestor consilieri a fost de a trece prin firmele lor, în mod ilegal şi păgubitor pentru oraş, parte din bugetul şi aşa sărac al Braşovului şi jefuirea de terenuri în mod ilegal, ocolind licitaţiile pentru a favoriza firmele unor consilieri (cele mai semnificative sunt cazurile lui Dogar Nicolae (PSD)şi Paul Gonţea (PD)). Dacă primarul ar fi tăcut la aceste ilegalităţi şi favoritisme, atunci “toată lumea” ar fi fost mulţumită şi ar fi fost „linişte”. Braşovenii l-au votat însă pe primarul Ghise pentru cinste şi nu pentru a contribui la îmbogăţirea ilegală a unor consilieri şi în defavoarea braşovenilor. Primarul Ghişe are crez politic şi nu dorinţa de a se îmbogăţi personal din funcţiile publice, fie ele de consilier judeţean, deputat sau primar.

DESPRE NEGOCIERI POLITICE ŞI TRĂDĂRI

Rezultatele alegerilor locale din iunie 2000

Negocierile politice din anul 2000 (în mod special), dar şi cele din 1996 sau 1992 pentru alegerea celor cinci persoaneimportante de la conducerea CJ (preşedinte şi doi vicepreşedinţi) sau de la CL (cei doi viceprimari) au demonstrat slăbiciunile sistemului creat prin lege, slăbiciuni la care s-au adăugat şi cele ale liderilor de partide în a preveni instabilităţi şi disfuncţii ulterioare alegerilor pentru aceste cinci funcţii de mare importanţă pentru judeţ şi municipiu Braşov.

La alegerile locale din anul 2000, două partide PSD şi PNL au câştigat detaşat ca număr de voturi la CJ şi CL Braşov: PSD – 10 consilieri judeţeni şi 9 consilieri municipali, respectiv PNL – 6 consilieri judeţeni şi 8 consilieri municipali şi primarul ales de la PNL. Ponderea şi ordinea celorlalte partide mai importante a fost : ApR – 6 consilieri la CJ şi 3 consilieri municipali, PD – 4 la CJ şi 3 la CL, PRM – 4 la CJ şi 3 la CL. Celelalte partide au avut mai puţini consilieri şi oricum în număr nesemnificativ pentru a influenţa raportul de forţe la alegerea conducerii CJ şi la alegerea în CL a viceprimarilor.

Timp de două săptămâni toată lumea a negociat cu toată lumea, cu o singură excepţie – PNL nu a negociat nimic cu PSD din două motive: primarul era ales de la PNL şi PSD dorea cu orice preţ să pună mâna pe conducerea CJ. Urma ca preconizata victorie a PSD în alegerile generale sa aduca puterea majoritara şi covirsitoare pe plan judetean prin numirea prefectului, subprefectului şi a şefilor structurilor deconcentrate ale Guvernului şi agenţiilor centrale doar dintre membrii PSD. După acorduri semnate de liderii de partide şi cu PSD şi cu PNL s-au produs trădări în lanţ:

• PRM după ce a semnat un acord de susţinere reciprocă cu PNL, a negociat şi semnat un acord cu PSD pe care în final l-a şi respectat.
• ApR a făcut aceeaşi ispravă, a trădat şi el, a semnat acord de susţinere cu PSD şi apoi a negociat şi a semnat un acord de colaborare cu PNL, acord pe care l-a şi respectat.
• PD a trădat în ultimul moment pe PNL şi ApR deşi a semnat acord cu acestea. PD a trădat insa pe miza cea mare: preşedinţia CJ. Conducerea PD, după ce a semnat acordul de susţinere reciprocă cu PNL şi ApR, s-a dus direct la PSD pentru a li se alătura cu condiţia să li se dea pentru doi ani preşedinţia CJ, urmând ca apoi să facă rocada, PSD să preia funcţia de preşedinte al CJ iar PD pe cea de vicepreşedinte.
• Aşa s-a format alianţa majoritară atât la CJ cât şi la municipiu în jurul PSD+PD+UDMR+PRM. Se constată că între PRM şi UDMR nu a existat nici o problemă de a se alătura PSD, viitori potenţiali câştigători ai alegerilor parlamentare.

Alianţa PSD+PD+UDMR+PRM au ales preşedintele CJ – din partea PD, vicepreşedinţii CJ - PSD şi UDMR şi un viceprimar PSD. La municipiu, UDMR a preferat un viceprimar de la ApR faţă de unul de la PRM .

Se constată că toţi cei care au trădat, pe cei cu care au semnat iniţial acorduri de colaborare şi susţinere reciprocă, au obţinut de fapt cu ceilalţi, cu PSD, ceea ce ar fi obţinut şi fără să trădeze. Cei care nu au trădat acordurile pe care le-au angajat au fost PSD şi PNL.

Marele câştigător al acestor trădări consecutive a fost PSD, care a reuşit să obţină două posturi din cele cinci, un post de vicepreşedinte la judeţ şi un post de viceprimar la Braşov. Al doilea mare câştigător a fost PD. PD cu doar 4 patru consilieri judeţeni şi 3 –trei municipali a reuşit să obţină preşedinţia CJ. După doi ani lucrurile s-au schimbat. După ce viceprimarul ApR – Scripcaru a trecut la PD, pentru a fi ales presedinte în locul lui Bran Vasile, apoi a plecat din PD, preşedintele CJ şi după un stagiu de independent a trecut la PNL.

Marele perdant al negocierilor şi alegerilor din iunie 2000 a fost PNL, care deşi al doilea partid ca rezultat al alegerilor locale, din cele cinci posturi care s-au negociat şi s-au ales în urma înţelegerilor dintre partide. PNL nu a obţinut nimic. Cei care au trădat, PD în primul rând, apoi APR şi PRM au mai avut şi înţelegeri secrete pe care apoi nu le-au respectat. De exemplu PD s-a angajat ca după doi ani va ceda preşedinţia CJ la PSD şi va prelua funcţia de vicepreşedinte care iniţial s-a negociat şi s-a ales pentru PSD. Aceasta nu s-a întâmplat pentru că în politică la noi onorabilitatea este o calitate rară şi nu caracterizează pe cei mai mulţi dintre politicieni iar semnăturile şi angajamentele liderilor locali ai PD au ţinut până ce au ieşit pe uşa sălii în care s-au semnat protocoalele de înţelegere cu PNL şi APR ( protocol care a durat ½ de ora, pina au ajuns liderii PD, negociatorii, la întâlnirea cu cei de la PSD).

Acest spectacol descris mai sus şi care pare a fi extras dintr-o piesa de Caragiale, se repeta o data la patru ani cu mici variaţiuni, funcţie de persoanele implicate pe moment. Cetatenii alegatori, privesc descumpăniţi şi neputincioşi cum se fac jocuri şi trădări politice din care nu se mai poate înţelege nimic despre politici, doctrine sau alianţe.

Ultimul lucru care contează este exact voinţa exprimată de cetăţeni la alegeri pentru programe şi persoane alese sa aplice aceste programe de administrare ale judeţului şi localităţii.

Ulterior în timpul mandatului, pentru a da bine la imagine, câte un ‚ ales’ în câte o funcţie, începe spontan şi singular să „ planteze” pe stradă după propria sa inspiraţie şi voinţă, obiective votate mai mult sau mai puţin de colegii de ‚cooperativa’, pentru a lăsa pe strada ceva urme ale mandatului sau de succes, evident prezentate la presa aservita ‚ „ pentru binele alegatorilor”.

Care program votat de cetăţeni odată cu alegerea primarului?, care voinţă a cetăţenilor pentru obiective majore de dezvoltare (a se citi străzile Braşovului)?, care justificare a eficientei cheltuiri a banilor publici?. Astea sunt chestiuni secundare. Pe unii dintre aleşi ii preocupă prioritar două chestiuni:

1- viteza şi mărimea avuţiei pe care şi-o pot ”trage”, folosind funcţia publică şi 2- cum sa mascheze mai abil, scopurile a ceea ce ei fac pentru ca cetăţenii să-şi menţină încrederea în ei, eventual să îi dorească pentru un post mai mare.

Cam asta este pe scurt esenţa „ democraţiei originale” pe care PSD-ul lui Iliescu ne-o oferă ca surogat „ înlocuitor de europenism”.

CONCLUZII :

Experienţele negocierilor la nivel judeţean pentru cele cinci posturi cheie din administraţia judeţeană şi locală ( la CJ- preşedinte şi doi vicepresedinti iar la municipiu- cei doi viceprimari) din 1992, 1996 şi mai ales 2000 impun următoarele concluzii:

• Se negociază conjunctural şi sub presiunea timpului, negocierile nu se concretizează şi prin acordul de susţinere a unor strategii şi obiective de dezvoltare judeţeană şi locală, componente ale unor politici publice şi care să facă parte din programele partidelor,
• de multe ori negocierile nu se poartă în baza unui mandat al partidelor şi de obicei se negociază preponderent pentru interesele personale ale celor care negociază şi secundar pentru interesele partidelor pe care le reprezintă. Aşa devine posibil ca la Braşov UDMR şi PRM, aparent ireconciliabile doctrinar, să-şi găsească numitorul comun al intereselor sub umbrela protectoare a PSD. În esenţă se negociază - apoi în exercitarea mandatului se votează – neprincipial, eminamente imoral.
• Nu există pericolul sancţiunii, decât poate oprobiul public, în situaţia că eventuala trădare ar putea fi dată publicităţii. Oricum această ruşine morală este ulterioară faptelor şi se mizează pe ideea că până peste patru ani, când la noile alegeri locale contează din nou votul cetăţenilor, este suficient de mult timp pentru ca aceştia să uite ruşinea celor care şi-au trădat aliaţii pentru interesele lor de moment.

Aşa se face că rapid după constituirea unor majorităţi de interese financiare în CJ sau CL, urmează apoi doar “vânarea” oportunităţilor pentru astfel de decizii care să le apropie şansa de a trece cât mai mult din banii bugetului prin firmele unor consilieri. Ne trezim uite aşa că majorităţi absolute şi transpartinice votează azi să-i dea un teren de 154 mp în concesiune fără licitaţie firmei consilierului Dogar Nicolae. (HCL NR.162/2003)

În altă şedinţă acesta votează ca el împreună cu Paul Gonţea şi Sorin Grigorescu să primească sume de ordinul miliardelor, … da, da nu este o greşeală de tipar, în calitate de membri în comisia de vânzare a spaţiilor comerciale către actualii chiriaşi ( de ex. HCL nr 481/2002, HCL nr.141/2003, HCL nr.11/2004, HCL nr.44/2004)

N-are nici o treabă decizia majorităţii consilierilor cu valorificarea patrimoniului municipiului în condiţii de eficienţă pentru bugetul public local. Totul este ca aceste „potlogării” să se afle de către un număr cât mai mic de persoane ca să nu iasă scandal şi mai ales să nu afle cei de la presă pentru că atunci ar putea afla şi alegătorii.

Eventual, ca să fie închisă gura presei atunci se înţeleg câţiva (în prezent în Braşov este suficient să se înţeleagă trei persoane de la doar două partide, evident PSD+PD) şi nu răzbate în presă nici un cuvânt despre jaful pe care îl instrumentează câţiva, de care beneficiază mai mulţi şi la urmă toţi aceştia îl acuză pe adversarul politic comun – primarul. Ca să fie lucrurile mai simple şi fără riscuri se plătesc câteva milioane pe lună la cei 7-8 ziarişti (?….) care scriu despre primărie şi care mai află ce se petrece şi tăcerea este aproape complet rezolvată. Din păcate se mai găseşte câte unul (primarul) şi ai lui consilieri (şase) care se opun acestor jafuri şi atunci liberalii, susţinătorii primarului, vor fi acuzaţi puternic în ziarele controlate de capii “cooperativei”. Din cei 31 de consilieri locali la Braşov sunt şi persoane cu totul respectabile la aproape fiecare partid reprezentat în CL. Persoane ca Nadudvary Georgy, Panait Niculescu, Nedecky Ladislau Ion Sorici, Zakarias Carol, Melania Ţop, Octavian Căpitanu etc. pot fi apreciate ca şi cinstite în postura de aleşi locali. Din păcate unii dintre aceştia, dintr-un spirit de colegialitate de partid, chiar fără a fi şi ei beneficiarii direcţi ai jafului pe care îl fac doar câţiva, cei din “nucleul dur al cooperativei”, aceştia aprobă prin votul lor şi sunt de acord în mod tacit cu făptuirea unor acţiuni împotriva intereselor generale ale braşovenilor, acţiuni de care sigur le este ruşine în conştiinţa lor.

 

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ

În fapt aritmetica este simplă: pentru HCL privind banii (bugetul), organigramele şi numărul de funcţionari ai instituţiilor publice sunt suficiente 16 voturi (de exemplu PSD +PD= 17 voturi). Pentru HCL privind patrimoniul public sau privat al oraşului trebuiesc 21 de voturi.

PSD+PD+UDMR+PRM=9+8+3+3=23 de voturi, suficient pentru orice HCL, fie ea de bani sau de patrimoniu.

La fel pentru planurile de urbanism, precum şi pentru asocierea municipiului cu persoane juridice române sau străine(practic în afara celor şase voturi ale consilierilor liberali susţinători ai propunerilor primarului Ghişe), toţi ceilalţi membri ai CL compun maşina de vot a cooperativei transpartinice coordonate de PSD, deci 25 de voturi, la cei 23 se adaugă şi un tărănist şi un independent). – în prezent ţărănistul a trecut la PNG iar independentul la PD.

Conform Constituţiei României dacă anumite propuneri ale Guvernului sunt respinse de Parlament, primul ministru împreună cu Guvernul pe care îl numeşte şi îl conduce este demis. Dacă Parlamentul respinge proiectul de buget propus de primul ministru, acest fapt duce imediat la căderea Guvernului.

În APL situaţia este diferită şi mult mai proastă: cetăţenii aleg la primul tur liste de consilieri propuse de partide şi intre mai mulţi candidaţi de primar, fără a şti care dintre ei va fi ales primar la turul doi. La turul doi aleg un primar, pe baza de simpatie personala şi politica şi mai puţin pe baza de program de administrare al localităţii. Se poate întâmpla ca cel ales primar sa nu aibă susţinerea majoritară a celor care au fost aleşi consilieri pe liste de partid la primul tur. Atunci întregul mandat este o continuă stare de tensiune între majoritatea care vrea sa arate ca primarul ales nu este cel mai bun şi primarul care vrea să promoveze proiectele pentru care a fost ales. De fapt sistemul de selecţie a autorităţilor locale este profund defectuos şi nu slujeşte nevoile şi criteriile de performanţă pe care cetăţenii le aşteaptă de la autorităţile alese (CL şi primar) pentru mai buna administrare a localităţii. Sistemul aşa cum este el, este creat pentru a servi interesele politice ale partidelor şi clientelei lor şi nu pe cele ale cetăţenilor alegători.

Sistemul creat are defectul ca nu este fixat pe împlinirea unui program de administrare care sa fie aplicat de nişte politicieni, consilieri şi primar, responsabili pentru un mandat, ci pentru a servi interesele unei grupări majoritare de persoane care se autoidentifică în CL, de la partide diferite pentru a-şi servi interesele de grup restrâns şi privilegiat.

Se întâmplă foarte des ca majoritatea consilierilor locali să fie adversari cu primarul şi atunci propunerile acestuia sunt respinse de CL. În astfel de cazuri primarul rămâne susţinut minoritar şi în opoziţie în CL.

Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Sibiu, Deva, Bistrita, Alba-Iulia şi Brasov sunt doar citeva exemple în acest sens.

Aşa se petrec lucrurile pe perioada întregului mandat. La Braşov începând cu prima şedinţă a Consiliului Local, când s-au ales şi viceprimarii, tot timpul PSD şi aliaţii lui a avut şi au majoritatea absolută în CL. Cu 6 voturi din totalul de 31, primarul a rămas spectator la deciziile adversarilor politici. Consilierii, care nu au nici o responsabilitate directă şi personală primită de la cetăţeni pentru un program, decid totul fără să răspundă personal deloc în faţa cetăţenilor. Din păcate, datorită lipsei de scrupule şi a lipsei de respect pentru adevăr şi pentru cetăţenii braşoveni, liderii judeţeni şi locali ai PSD afirmă public, minţind cu neruşinare că în mandatul 2000-2004 s-au aflat în opoziţie la Primaria Brasov. De parca în mandatul 2000-2004, toate HCL în CL Brasov s-ar fi dat de cei sase liberali care au susţinut propunerile primarului şi nu s-au dat cu cele 25 de voturi ale majorităţii conduse de PSD+PD. De parcă majoritatea PSD+PD a consilierilor, a trebuit să execute ce a decis primarul şi nu primarul a trebuit să execute, conform legii prin dispoziţii, HCL-urile date de majoritatea adversarilor politici.

Plus faptul ca de foarte multe ori interese generale ale braşovenilor au fost complet ignorate pentru a se promova interesele personale ale membrilor majorităţii PSD+PD, „ cooperativa din CL”.

Practic prin minciună şi manipularea opiniei publice, liderii PSD, care decid tot în municipiul Brasov de patru ani încoace, prin HCL pe care ei le promovează (destinaţia banilor municipiului, a patrimoniului local, toată gama deciziilor administrative) prin intermediul maşinii de vot pe care au creat-o, refuză să-şi asume public răspunderea pentru toate deciziile pe care le-au dat şi pe care le dau pentru soarta Braşovului .

Spiritul distructiv şi caracterul nedemocratic al PSD-iştilor braşoveni l-a exprimat cel mai bine liderul lor judeţean, deputatul Constantin Niţă. În februarie 2001, la nici două luni după ce a ajuns în Parlament declara pentru ziarul “Curierul Naţional”: “Vom face o lege specială pentru demiterea primarilor şi aceste prevederi vor apare în legea privind statutul aleşilor locali. Vom scăpa astfel şi de primarul Ioan Ghişe”. Acelaşi Niţă C-tin, cu doar un an în urmă venea la primarul Ghişe să îi propună să treacă la PSD, să candideze pentru funcţia de primar din partea PSD în iunie 2000, iar dacă nu iese primar, conducerea centrală îi garantează numirea lui Ghişe ca prefect PSD pentru că oricum ei, PSD vor câştiga alegerile. Există martori care pot confirma cele afirmate anterior. Aşa şi cu „ onorabilitatea unor lideri politici locali, de obicei de provenienţa ”social-nedemocrată”.

CREAREA ŞI DEZVOLTAREA “COOPERATIVEI” ÎN CONSILIUL LOCAL BRAŞOV

Aberaţiile “construcţiei perverse şi defectuoase”, din punct de vedere managerial, ale Legii 215, a APL, făcută în aprilie 2001, de un PSD ( atunci PDSR) majoritar în Parlamentul României - sunt atât de mari, încât primăriile sunt gândite ca nişte “structuri funcţionale”, doar în textul legii, care cu adevarat să nu poată funcţiona. Am demonstrat deja că legea permite existenţa unei structuri necoerente şi necorelate de conducere: viceprimarii îndeplinesc atribuţiile delegate obligatoriu de primar, dar nu sunt subordonaţi acestuia, secretarul municipiului în cazul nostru este numit ilegal pe funcţie de prefectul PSD-ist, fără a fi funcţionar public aşa cum prevede legea, iar singurul personaj care îl poate sancţiona pe secretar este …prefectul.

La rândul lor viceprimarii sunt preşedinţii judeţeni sau municipali ai partidelor adversare cu partidul din care este primarul.

Mai mult, conform legii 215/2001, a APL, facuta de PSD, un intreg mandat, majoritatea unui Consiliu Local, poate respinge toate propunerile primarului şi totul poate fi perfect legal.!??

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ

Prevederile aberante ale Legii APL privind viceprimarii (aceştia sunt aleşi de către majoritatea CL dintre liderii partidelor adversare politic cu primarul), respectiv secretarul(numit de către prefect, subordonat exclusiv acestuia) pot avea ca efect instalarea în aceste importante poziţii publice a unor personaje îndoielnice, marionete ale jocurilor de culise, oameni de paie împinşi în faţă de grupările intereselor transpartinice.

Acest tip de oameni, alesi locali pe liste de partid, uneori cvasianonimi, sunt dispuşi să negocieze oricând, orice cu oricine, deoarece pentru ei cetăţenii contează prea puţin. Pe lista în locuri fruntaşe i-a pus partidul şi nu cetăţenii. Alegătorii au stampilat în număr mai mare sau mai mic lista partidului. Dacă şi data viitoare partidul îi pune pe lista în poziţii fruntaşe, eligibile, atunci prea puţin contează părerea cetăţenilor despre aceşti consilieri. Uşor se poate constata cum exact acei consilieri, care cu mândrie şi în mod ilegal au transferat în anul 1998 patrimoniul imobiliar al Braşovului prin subevaluare de doua mii de ori, în proprietatea SC RIAL SRL şi al consilierilor acţionari, ei ca persoane fizice?!?- a se vedea actul constitutiv al societăţii şi HCL nr.289/1998., s-au reales apoi ca şi membri în Consiliul Local ales în iunie 2000.

Cine sunt aceştia? Paul Gontea, Scripcaru Gh., Zota Corneliu- toti de la PD, Capitanu Octavian, Niculescu Panait, Sorici Ioan- toti PSD, Dinu Gh.- PRM, acum deputat.

Este de notorietate cazul Braşovului, unde viceprimarii se caracterizează prin câteva trăsături comune de genul: mincinoşi, lipsiţi de scrupule, demagogi şi incompetenţi, însetaţi după imagine publică clădită în organele presei supuse, obediente.

Culmea tupeului lor politic este ca ei se plâng în presa de starea domeniilor de activitate de care ei răspund sau se laudă fiecare în parte despre realizări pe domeniile de care răspunde celalalt.

Pe măsură ce a trecut timpul unul dintre viceprimari (Ioan Ioniţă - PSD) a trebuit să se retragă din cursa candidaturii la funcţia de primar pentru că plângerile penale ale asociaţilor de la propria firmă atârnă prea greu în imaginea publică. Celălalt (Gheorghe Scripcaru, PD) continuă să ne intoxice zilnic cu minciuni prin ziare cu planuri de urbanism pe care le fac alţii, păduri care revin municipiului în proprietate prin efectul legii, parcuri pe care le plăteşte bugetul local, dar el afirmă că le-a făcut cu prietenii. Acest viceprimar cheamă de îndată presa când mai vede câte un referat circulând prin Primărie sau pe la SPP, pune de o conferinţă de presă şi îşi arogă meritele pentru tot ce se face, chit ca se face de către instituţii sau de firme specializate, pe bani aprobaţi de CL şi pe care îi plăteşte primarul ca ordonator de credite. De aceea, zice proverbul popular, “fereşte-ne Doamne de omul prost şi harnic”.

Celălalt caz notoriu este al secretarului de municipiu, fostul maior de securitate Nicolae Paraschiv, ofiţer care a desfăşurat activitate de poliţie politică şi care conform Legii 161/2003 art 49 nu poate ocupa o funcţie publică şi cu atât mai puţin una de conducere. Prin infracţiune- vezi art. 281 Cod Penal, secretarul Paraschiv Nicloae este menţinut în funcţie prin abuz de către prefectul PSD, Otilian Neagoe, , prietenul şi colaboratorul sau pe vremea când Neagoe era director la societatea de stat SC Poiana SA. După ce a fost numit ilegal pe post, fără a fi funcţionar public aşa cum prevede legea, secretarul Paraschiv Nicolae, a trecut la treabă imediat şi execută ordinele întocmai şi la timp. Misiunea sa în dispozitivul inamic(adică Primăria condusă de liberalul Ghişe) este simplă şi clară: acţiuni continue de boicotare, blocare, întârziere, diversiune, sabotaj, deturnare şi minciună pentru a pregăti terenul pentru asaltul trupei PSD. Obiectivul deseori repetat de premierul Năstase, preşedintele PSD, este cucerirea Primăriei Braşov în 2004, un obiectiv niciodată atins de către urmaşii comuniştilor după Decembrie 1989.

Distrugerea Primăriei Braşov a început odată cu modificările propuse şi aprobate apoi ale organigramei de către majoritatea condusă de PSD +PD şi cu aliaţii lor din CL (august 2002). La Braşov, 3 directori şi 12 şefi de servicii ai primariei Brasov, şi-au pierdut funcţiile şi asta s-a întâmplat doar pentru a i se crea primarului maximul de dificultate în a conduce treburile primăriei.

Consilierii majoritari ai PSD+PD, au desfiinţat ilegal-vezi Legea 82/1991 a contabilităţii, art.11, DE=direcţia economica a municipiului. UNICAT în Romania.!? Un municipiu care executa anual un buget de 50 de milioane de dolari să nu aibă direcţie economică deşi este prevazută prin lege funcţionarea unei astfel de structuri de organizare financiar contabilă. Direcţia de Relaţii Comunicare, model pentru APL din România a fost desfiinţată doar pentru că în mai puţin de un an a atras programe europene de parteneriat ce au reprezentat 10% din valoarea de investiţii a municipiului Braşov în anul 2002.

Distrugerea Primăriei a fost continuată de PSD şi aliaţii lor cu ajutorul prefectului şi secretarului numit de acesta, prin externalizarea ilegală a tuturor serviciilor de gospodărire a oraşului (curăţenia, iluminatul public, reparaţii străzi, administrarea domeniului public şi privat al municipiului).

În 7 aprilie 2003, în mod ilegal şi la iniţiativa PSD+PD, a majorităţii de consilieri ostili primarului, a fost desfiinţată DGO (Direcţia de Gospodărire Oraş) şi personalul transferat la SPP (Serviciul Public Patrimoniu) HCL nr. 104/2003. Acest SPP, a devenit în fapt o primărie paralelă, şi este condus în mod ilegal direct de către un grup de consilieri locali împreună cu cei doi viceprimari PSD şi PD. De fapt, în mod ilegal şi abuziv, cu concursul prefectului şi al secretarului, PSD şi PD, cu ajutorul PRM şi UDMR, şi-au construit această primărie paralelă – SPP – pe care să o conducă ei şi să deruleze contractele de prestări servicii ale municipiului în afara Primăriei, fără primar şi fără controlul financiar strict al serviciilor conduse de acesta. Acest SPP este condus în mod ilegal de către un grup de 11 consilieri locali şi cei doi viceprimari (de la PSD şi PD) şi aşa se face că aprobările de ocupare a domeniului public şi privat al municipiului le dă un director numit de “cooperativă” împreună cu un consilier local, Paul Gonţea – preşedintele organizaţiei municipale a PD şi preşedintele “comisiei de coordonare, monitorizare şi control” a SPP.

Mai mult, “cooperativa” din CL a hotărât tot ilegal crearea a două comisii de circulaţie şi respectiv de urbanism ale municipiului – altele decât cele deja constituite de mai mulţi ani împreună cu reprezentanţii instituţiilor braşovene cu răspunderi pe cele două domenii . Prin HCL nr. 351/2003 şi HCL nr.352/2003, majoritatea PSD+PD din CL, l-au exclus pe primar din componenta acestor doua comisii tehnice ale administraţiei locale şi ale oraşului. Aceste comisii sunt conduse una de un director adjunct de la SPP (circulaţie) şi cea de-a doua de un viceprimar, evident cel al PSD (urbanism), că tot are firmă de construcţii şi este interesat de lucrări.

Primăria Braşov este unicat în ţară între primăriile municipiilor fiind singura care nu mai are o Direcţie Economică pentru că majoritatea PSD cu aliaţii lui din CL i-au desfiinţat-o!? Important este pentru aceşti politicieni iresponsabili ca să creeze maximul de obstrucţie şi dificultate primarului, adversarul politic „numărul 1” al mafiei din administraţia locală braşoveană.

Cetăţenii şi servirea lor corectă contează prea puţin pentru aceşti „social-nedemocrati, de fapt FSN-iştii originali emanaţi în 1990”.

Aşadar, după ce au destructurat Primăria, PSD a trecut direct la controlarea a sute de miliarde de lei, bani publici, pe care îi derulează acum SPP, inventând comisii (constituite ilegal) şi autointitulate de “coordonare, monitorizare şi control” nu doar la SPP, ci şi la SC RIAL SRL şi SC CET SA. Toate acestea s-au desfăşurat şi funcţionează complet ilegal şi abuziv pentru că aşa vrea PSD cu prefectul şi aliaţii lor.

Comisiile ilegal constituite de „ monitorizare” a serviciilor publice au reprezentat în mandatul 2000-2004 mijlocul instituţionalizat prin care o grupare de consilieri, membri ai “cooperativei” majoritare au condus serviciile publice în afara cadrului legal într-un veritabil stil mafiot, ascunşi de ochii publicului. Abia când plângerea penală primarului şi cercetarea din perioada octombrie-decembrie 2003 a Curţii de Conturi (la sesizarea primarului) i-a pus pe consilierii locali în faţa întrebărilor anchetatorilor, abia atunci consilierii PSD, iniţiatorii împreună cu consilierii PD ai acestor comisii ilegale, s-au gândit să iasă din comisii cu 4 luni înaintea alegerilor pentru a nu fi nevoiţi să răspundă cetăţenilor şi instituţiilor de cercetare şi control pentru administrarea în afara cadrului legal a patrimoniului public şi privat al oraşului.

De reţinut este faptul că nici un consilier local PNL nu a fost şi nu este membru în aceste comisii intitulate pompos şi ilegal „ de coordonare, monitorizare şi control”- a se vedea L215/2001, art. 56 alin. 1 şi 7 privind ilegalitatea în care funcţionează aceste comisii.

De fapt, aceste comisii, despre a căror convocare ştiau doar câţiva, erau cadrul în care se puneau la cale toate voturile formale pe care majoritatea – PSD+PD+UDMR+PRM= 25 de consilieri din 31 - urma să le dea în plenul CL, în faţa tuturor, pentru a îndeplini condiţiile impuse de lege în privinţa numărului de voturi necesar pentru adoptarea unor hotărâri în şedinţele publice. Această metodă de lucru în comisii ilegal constituite şi nu prin comisiile permanente de specialitate ale CL, a fost inventată doar după anul 2002, când diferite acte normative apărute (OG. Nr.5/2002, aprobata prin legea nr.372/2002), interziceau ferm şi cu mari sancţiuni (anularea mandatului de consilier), prezenţa consilierilor locali în consiliile de administraţie ale regiilor şi societăţilor comerciale aflate sub autoritatea Consiliului Local.- a se vedea L161/2003 privind combaterea corupţiei, capitolul privind incompatibilităţile aleşilor locali.

Astfel, consiliile de administraţie de la societăţile comerciale SC CET SA şi SC RIAL SRL au fost ilegal desfiinţate, dar imediat locul lor a fost tot ilegal luat de comisiile de monitorizare, cu aceeaşi consilieri în componenţa lor. Adică „ aceeaşi Marie, dar cu alta pălărie”.

Dar cine trebuia sa constate şi sa sancţioneze aceste incompatibilităţi ale consilierilor? Prefectul PSD- Otilian Neagoe, „tata ilegalităţilor” de la primăria Brasov. Dar au negociat consistent, Scripcaru şi Paul Gontea cu prefectul şi lucrurile au rămas ca în gara. PD-istii din CL, conduşi de şeful lor Scripcaru, apreciau la interval de trei luni ca Ioan Bîscă, director la finanţe – DGFPS, este incompatibil sau nu cu funcţia de consilier, adică se respecta legea sau nu , după cum discutau şi se înţelegeau cu PSD şi cu prefectul.- a se vedea HCL nr 380/2001 şi HCL nr. 20/2002, privind incompatibilitatea consilierului PSD, Ioan Bîscă.

Comisiile de monitorizare au funcţionat şi funcţionează ca şi grupuri de presiune politică prin care consilierii membri să-şi servească interesele personale şi ale clienţilor lor în încercarea de apropiere a unor firme de bugetele pe care le derulau aceste servicii publice. Este modul în care consilierii majoritari, membrii PSD şi PD din CL au reuşit la Braşov să-şi deruleze afacerile cu banul public în afara Primăriei pentru a scăpa de ochiul şi presiunea opiniei publice dacă s-ar afla ce fac ei şi în folosul cui.

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ

În cazul societăţilor comerciale SC CET SA şi SC RIAL SRL, “cooperativa” din CL a mers până acolo cu ilegalităţile validate de prefect , încât după ce au desfiinţat, în mod ilegal, consiliile de administraţie , pentru că nu mai puteau ei, consilierii PSD şi PD, să facă parte din ele, au modificat actele constitutive astfel încât administratorii să nu poată decide nimic fără validarea deciziilor de către comisiile de monitorizare. Conform actului adiţional la actul constitutiv la SC CET SA, HCL nr. 229/2003, art. 15, al. 2 “în exercitarea mandatului, administratorul unic adoptă hotărâri ce trebuiesc validate sub sancţiunea nulităţii absolute, de către comisia de monitorizare”. La SC RIAL SRL, unde “prada” este mai grasă(toate spaţiile comerciale, cele cu altă destinaţie, precum şi locuinţele, cele care au mai rămas în proprietatea municipalităţii), comisia de «monitorizare », validează deciziile comitetului director. În esenţă, se petrece următorul fenomen: legea 161/2003 anticorupţie nu mai permite consilierilor să facă parte din consiliile de administraţie ale societăţilor comerciale de sub autoritatea CL. Atunci, aceşti consilieri au votat şi prefectul a validat, mecanismul ilegal prin care un grup de consilieri, anume aleşi de majoritate să anuleze orice decizie a administratorului unic, dacă această decizie nu le convine. Se sfidează astfel, cu bună ştiinţă, de către prefectul PSD Neagoe Otilian şi de către consilierii majorităţii PSD + PD+ aliaţii lor, prevederile legii, conform căreia societăţile comerciale de sub autoritatea locală se conduc prin consilii de administraţie. (a se vedea OG 20/2001, aprobată prin Legea nr. 307/2001)

Lista membrilor comisiei ilegale de monitorizare a SC CET SA este formată din:

Dogar Nicolae(PSD), Căpitanu Octavian(PSD), Florea Ghile Florin(PSD), Miron Radu(PSD), Ion Sorici(PSD), apoi Hathazi Ladislau(PD), Paul Gonţea(PD), Ion Gonţea(PD) şi Bârsăşteanu Traian(PD), plus Nedezcki Ladislau(UDMR) şi Zacarias Carol(UDMR), Berlin Costel Petrişor(PRM), Salcă Horia(PNŢCD - devenit în martie 2004 membru PNG), independentul, dat afară din PNL, Sorin Grigorescu, redevenit membru PD în aprilie 2004..

Comitetul director de la SC RIAL SRL este format din: Popa Alexandru(PSD), fost prefect, Barbu Paula şi Păltânea Sorin, propuşi de PD, ultimul fiind asociat în afaceri al lui Hathazi Ladislau, migrat în PD. “Comisia de coordonare, monitorizare şi control” a SC RIAL SRL este formată din consilierii: Atomei Gheorghe(PSD), Bâscă Ioan(PSD), Ionescu Lucian(PSD), Hathazi Ladislau(PD), Paul Gonţea(PD), Adrian Gabor(PD), Berlin Costel Petrişor(PRM) şi Puiu Vladimir(PRM) precum şi Zacarias Carol(UDMR).

După cum se poate vedea, nici un consilier al PNL nu este membru al comisiilor ilegal constituite, în fapt structuri funcţionale ale mafiei PSD+PD care stăpâneşte şi gestionează avutul public al Braşovului.

Extras din HCL nr.287/2002 :

“Art. 9. Activitatea Serviciului Public "Patrimoniu" va fi coordonata, monitorizata şi controlata de catre o comisie a Consiliului Local al Municipiului Brasov, având urmatoarea componenta:

1. Lucian Ionescu - PSD 8. Ioan Bâsca - PSD

2. Ladislau Hathazi - PD 9. Adrian Gabor - PD

3. Nicolae Dogar - PSD 10. Horia Salca - PNG

4. Sorin Grigorescu - PD 11. Florin Florea Ghile - PSD

5. Paul Gontea - PD 12. Ioan Ionita - PSD

6. Carol Zakarias - UDMR 13. Gheorghe Scripcaru - PD

7. Ion Gontea - PD

Constatare : Prin înţelegerea dinte ei, PSD+PD conduc SPP=adică Primăria paralelă, excluzându-l pe Primarul Ghişe.

Mafia locală nu se poate înţelege la jefuit cu primarul pentru că, vorba preşedintelui PNL – Teodor Stolojan „Dl. Ghişe merită să fie primarul Braşovului pentru că dl. Ghişe este o stanca de integritate”

STRATEGIA PSD:

Blocaj, Distrugere, Control, Abuz, Minciună

• Blocarea primarului în exercitarea atribuţiilor legale
• Distrugerea primăriei prin desfiinţarea direcţiilor şi serviciilor care funcţionează bine şi eficient şi sunt conduse de specialişti care nu s-au dovedit suficient de obedienţi “cooperativei politice” a PSD +PD şi aliaţii lor din Consiliul Local
• Control – trecerea sub controlul direct al consilierilor a serviciilor executive şi apoi,
• Abuzurile, prin influenţarea acestor servicii să favorizeze o firmă sau alta pentru servicii publice, acolo unde unii dintre consilieri au interese personale directe.
• Minciuna ca principal mijloc de sfidare şi manipulare a opiniei publice prin presa locală aservită total cooperativei de interese PSD+PD

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ:

A devenit o obişnuinţă ca miniştrii guvernului Năstase, atunci când fac vizite de lucru în ţară, să acuze în conferinţe de presă pe primarii de la partidele de opoziţie pe diferite teme din domeniul APL, pentru a stârni nemulţumirea cetăţenilor împotriva acestor primari. Aceste luări de poziţie fac parte din campania de denigrare dusă de PSD împotriva primarilor din opoziţie. Pe de altă parte, primarii PSD nu sunt niciodată acuzaţi în conferinţele de presă organizate cu ocazia vizitelor ministeriale. Problema gravă o constituie nu faptul că se formulează acuze publice la adresa primarilor ci faptul că de cele mai multe ori miniştrii spun minciuni despre primarii opoziţiei. Rând pe rând, ministrul Turismului, al Transporturilor şi Locuinţelor, împreună cu secretarul său de stat sau ministrul Industriilor şi toţi aceştia, în frunte cu primul-ministru Năstase acuză pe primarul Braşovului sau Primăria municipiului folosind în mod direct minciuna sau dezinformarea prin omisiune. Astfel, ministrul Turismului Dan Matei Aghaton a minţit în repetate rânduri cetăţenii braşoveni că primarul Ghişe, pe de o parte, nu dă bani pentru dezvoltarea infrastructurii în Poiana Braşov, iar pe de altă parte distruge staţiunea prin aceea că dă autorizaţii de construcţie într-un mod haotic. Ambele afirmaţii sunt mincinoase: fondurile le poate aproba numai majoritatea Consiliului Local condusa de PSD, iar cât priveşte autorizaţiile de construcţie, acestea s-au eliberat chiar cu acordul scris al ministrului Turismului, Poiana Braşov fiind staţiune de interes naţional. La fel, ministrul Transporturilor şi Locuinţei Miron Mitrea şi prin mimetism, secretarul său de stat, Sechelariu, când vine la Braşov minte despre primarul Ghişe, fie că nu-şi dă interesul pentru şoseaua ocolitoare a Braşovului (ca nu s-ar fi prezentat ministerului studiile de fezabilitate şi cele tehnice necesare), fie că nu este interesat în a construi la Braşov locuinţe prin sistemul ANL. În realitate, studiile pentru şoseaua de centură au fost depuse la minister încă din 1999, iar în ceea ce priveşte locuinţele, cele trei blocuri de pe strada Oltului din cartierul Valea Cetăţii sunt chiar primele blocuri construite în Romania prin sistemul ANL. În continuare s-au acordat alte şase amplasamente pentru ANL în Braşov. Alt acuzator al primarului Ghişe este vicepreşedintele PSD şi ministrul Industriilor Dan Ioan Popescu. Acesta afirmă în mod neruşinat că primarul Ghişe a blocat la Braşov programul SAPARD al UE, “uitând” să menţioneze că acest program se adresează doar comunităţilor locale din mediul rural, iar oraşele şi municipiile nu sunt eligibile pentru acest program (condiţiile de eligibilitate se pot identifica cu uşurinţă pe internet). Aceste personaje de vârf ale PSD mizează pe principiul că mulţi aud, puţini cunosc şi nu se sfiesc să facă afirmaţii mincinoase şi intr-un mod lipsit de scrupule despre primarul Braşovului cu scopul declarat în respectivele conferinţe de presă: “PSD să câştige Primăria Braşov prin orice mijloace”.

DISTRUGERILE ŞI BLOCAJELE - „realizate de PSD+PD prin „cooperativa” majoritara în CL Brasov

Lista de obstacole făcute de PSD şi aliaţii lui majoritari în Consiliul Local Braşov (PD, UDMR, PRM) în mandatul 2000 - 2004:

• toate proiectele de buget şi rectificările de buget al municipiului pe care le-a propus primarul au fost respinse de coaliţia majoritară din CL
• s-au respins cele şase propuneri ale primarului pentru accesarea unui împrumut public necesar reparării drumurilor şi trotuarelor municipiului
• s-a respins propunerea primarului de alocare a 1,9 miliarde de lei – suma minimă necesară pentru a finaliza strategia de dezvoltare a municipiului Braşov(strategia împreună cu planul urbanistic general sunt documentele fundamentale care stau la baza tuturor viitoarelor finanţări pentru dezvoltare durabilă pe care instituţiile europene le finanţează în cadrul unor programe de parteneriat)
• s-a respins propunerea de a se aloca minim 1 miliard de lei, din bugetul anului 2003, pentru repararea pereţilor interiori ai clădirii vechi a Primăriei, dintr-un buget de 1500 de miliarde de lei
• s-a respins solicitarea pentru a se acorda minim 1,2 miliarde de lei pentru realizarea strategiei de descentralizare şi concesiune a sistemului de termoficare; după ce s-a alocat doar 1 miliard şi după finalizarea a trei licitaţii în acest sens, ofertele participanţilor fiind de minim 1,2 miliarde lei, CL a renunţat la strategia de descentralizare şi a hotărât introducerea monopolului în termoficare, adică fuziune CET SA cu RA TERMO, societatea rezultată fiind condusă tot de o comisie de coordonare, monitorizare şi control formată ilegal din consilieri locali PSD+PD;
• s-a respins propunerea primarului de a se achiziţiona două computere pentru uzul cetăţenilor – touch-screen – pentru ca oricare cetăţean să poată accesa toate informaţiile publice utile de la aparatele care sa fie instalate pe holurile primăriei
• s-au respins toate propunerile primarului privind componenţa consiliilor de administraţie de la RAT şi RA TERMO; conform legii doar primarul poate face propuneri, iar primarul a propus doar specialişti, ingineri, economişti, cadre universitare care nu sunt membri de partid, dar “ei” au numit în aceste consilii doar membri de partid şi clienţi politici, rude sau asociaţi în firme private ale unor consilieri, persoane care, unii dintre ei, nu au nimic de a face ca şi specialitate cu domeniul de activitate al regiilor;

Sigur, se poate spune că depinde totul de abilitatea primarului, ca om politic, să negocieze, “să se înţeleagă” cu partidele şi consilierii lor pentru a obţine majoritatea necesară susţinerii prin vot în Consiliul Local a propunerilor primarului. Această intenţie frumoasă se loveşte însă de realitatea practică în care unii consilieri se apropie doar de acea forţă politică ce le poate oferi mai mult. Aşa s-a făcut că Florea Ghile Florin a trecut de la ApR (pe a cărui listă de partid a fost ales consilier) la PSD pentru a fi numit directorul Clubului Sportiv Municipal. Gheorghe Scripcaru, viceprimarul, când i s-a destrămat partidul – ApR - a trecut la PD pentru a fi pus preşedinte, după ce, în prealabil şi-a negociat serios intrarea în PNL. Bârsăşteanu Traian, singurul consilier PER, şi-a dat de la început şi tot timpul votul pentru majoritatea condusă de PSD, cu condiţia de a i se lăsa în continuare administrarea Cimitirului Municipal prin firma condusă de soţia şi fiica sa, SC Scarlet SRL (acolo, se percepeau de mai multe ori, pe acelaşi loc, sume de milioane de lei de la oameni bătrâni şi amărâţi pentru locurile de veci ce le erau garantate doar şapte ani; multă lume nu ştie că primarul nu are nici un mijloc legal de intervenţie în această afacere cu miros penal şi îl acuză pe primar de ceea ce face firma consilierului Bârsăşteanu cu patrimoniul Braşovului).

Radu Miron, intrat în CL de pe lista ApR a trecut la PSD pentru ca ulterior să primească de la SC RIAL SRL (societate condusă de PSD) două spaţii comerciale pentru firma sa SC Antrax SRL. Atomei Gheorghe, evident PSD, a “cumpărat” de la SC RIAL SRL numai cinci spaţii comerciale (întâmplător sau nu la acea vreme una dintre fetele sale era angajată juristă la RIAL). Tot juristă la RIAL era şi fata consilierului PSD Puiu Vladimir, dat apoi afară din PSD şi trecut la PRM.

Tot la SC RIAL SRL, a lucrat şi cumnatul (soţul sorei) avocatului Sorin Grigorescu, susţinător înfocat al fostului director al SC RIAL SRL, coruptul Dan Vele, condamnat penal pentru modul cum a condus societatea în postura de „adminstrator profesionist”, vorba lui Zota Cornel, consilierul PD, care face expertizele SC RIAL, pe care apoi le voteaza şi el în CL, după ce sunt „ legalizate” la notariatul consilierului PD- Ion Gontea.

Tot la RIAL a ajuns director şi Sorin Păltânea, asociatul de afaceri al lui Hathazi Ladislau, consilier liberal care a trecut la “majoritatea din cooperativă, adică la PD” pentru că la PNL şi lângă primarul Ghişe nu prea se câştigă. Vorba lui Hathazi: “Ce? Să plec din primărie cu tălpile găurite la pantofi doar pentru principiile promovate de primar şi consilierii PNL?”.

Acum Hathazi Ladislau este membru la PD şi sustinator înflăcărat al lui Scripcaru, care se pare pentru el, Hathazi, are un „demers politic şi administrativ” mai promiţător.

La propunerea lui Paul Gonţea – şeful comisiei de monitorizare SPP – CL şi SPP aprobă „atribuirea gratuită” pentru cinci ani a 48 de amplasamente pentru panouri publicitare, pentru a sprijini, evident, copii de la Asociaţia Rugbi Club Braşov. Sigur afacerea de publicitate este de peste 250.000 de euro/an şi se poate desfăşura prin firma de publicitate a familiei lui Paul Gonţea (un mp pe panou este aproximativ 500-700 euro/an x 12 mp/panou x 48 panouri x 5 ani = o afacere de un milion de euro - vezi HCL). Şi pentru Florea Ghile Florin s-au acordat, la cererea sa 14 amplasamente de panouri în aceleaşi condiţii ca şi în cazul lui Paul Gonţea, afacerea acestuia cu Clubul Municipal Sportiv fiind de doar …200 000 de euro. ( vezi HCL nr. 285/2002)

Din vânzarea celor 500 de spaţii comerciale ale SC RIAL SRL urma ca trei consilieri (nucleul dur al cooperativei – Nicolae Dogar- PSD, Paul Gonţea – PD şi Sorin Grigorescu – acum membru PD, dat afară din PNL, în urma propunerii primarului) să primească fiecare câte aproximativ cinci miliarde de lei pentru prezenţa lor în comisia de vânzare a spaţiilor comerciale ale SC RIAL SRL. Sigur, spaţiile le-au cumpărat actualii chiriaşi, printre alţii, de exemplu doamna Chiriacescu, soţia candidatului PSD la Primăria Braşovului, dl. rector Sergiu Chiriacescu. Alţi chiriaşi de spaţii care le-au cumpărat de la comisia din care fac parte Dogar, Grigorescu şi Paul Gonţea, sunt firma Prescom a lui … Paul Gonţea, etc.

• Vorba “seriosului” preşedinte al PSD Braşov, Constantin Niţă: “Vom da afară din PSD acei consilieri municipali care vor avea interese de afaceri legate de Primărie”. Ca să nu înceapă cu viceprimarul Ioniţă şi firma sa SC Scala SA, şi ca să nu rămână fără partid, Niţă Constantin s-a răzgândit: nu i-a mai dat afară din PSD pe cei care au afaceri legate de primărie şi RIAL SRL şi, mai bine, l-a numit pe Radu Cristian, finul său, director la RIAL, iar când acesta nu a mai vrut l-a numit pe Popa Alexandru, fost prefect PDSR. Este adevărat, are şi Niţă Constantin câteva spaţii cumpărate de la RIAL, evident „legal, prin licitaţie şi binenînţeles fără presiuni de un anumit fel” aşa cum la un moment dat a anunţat în presă fostul director, destul de cunoscut, Dan Vele. Acesta a fost condamnat definitiv şi irevocabil la închisoare pentru “modul profesionist” în care a administrat o vreme societatea.

Sigur, expresia aparţine consilierului PD, Corneliu Zota, cel care face expertizele la SC RIAL SRL, expertize care trebuie aprobate în Consiliul Local.

Sigur, multe acte notariale pentru SC RIAL SRL se fac la biroul notarial al consilierului PD, Ion Gonţea şi evident unele procese ale RIAL-ului se pot “duce” de către consilierul-avocat Sorin Grigorescu. Procese născute după ce materiale de construcţie cu care repara RIAL-ul spaţiul firmei lui Dogar Nicolae (actualul sediu al ING Bank) se cumpărau de la depozitul de materiale de construcţie al lui Paul Gonţea, “stâlpul financiar” al PD, prieten şi asociat în afaceri cu terenuri cu Grigorescu Sorin şi amândoi înfocaţi susţinători ai viceprimarului Scripcaru. Doamne ce mică este lumea şi ce uşor circulă zvonurile, oare chiar sunt zvonuri?

Este clar ca cu primarul Ghise, nu ne putem înţelege!?

De fapt, dacă cineva vrea să cunoască la Braşov gradul de corupţie al unui ales local este decisiv şi suficient să-i urmărească votul în Consiliul Local şi poziţiile exprimate public faţă de SC RIAL SRL, societate care consumă averea imobiliară a Braşovului de aproximativ UN MILIARD DE DOLARI SUA (20.000 de miliarde lei în decembrie 1998). În mod ilegal, prin fals şi uz de fals, prin furt în formă calificată şi uzurpare de calităţi oficiale s-au înregistrat în capitalul social al SC RIAL SRL – cu doar 12 miliarde lei!- toate imobilele, terenuri şi clădiri ale statului şi ale municipiului pe care Regia Autonomă RIAL le administra. Acestea au fost însă înregistrate prin subevaluare de aproximativ 200 de ori o avere de un miliard de dolari SUA. Tot acest jaf imobiliar, la dimensiuni greu de imaginat, s-a făcut prin complicitatea mai multor persoane influente, aşa cum confirmă şi Corpul de Control al primului ministru. Primarul Braşovului i-a predat personal preşedintelui României de două ori dosarul cu jaful de la RIAL, dar nu s-a întâmplat absolut nimic. Asa lupta PSD împotriva coruptei, de la preşedintele României şi primul ministru în jos, „ şi lupta şi dai”, vorba unui personaj din piesele lui Caragiale.

 

 

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ

În funcţionarea oricărui sistem în care sunt implicaţi oamenii, dincolo de principii şi valori sunt necesare resurse financiare şi materiale şi condiţii bune de lucru pentru a putea spera la succes. În aparatul de stat şi în particular în APL condiţiile de muncă sunt dintre cele mai precare şi aceasta duce implicit la scăderea calităţii şi a performanţelor serviciilor publice oferite contribuabililor.

În Primăria Braşov salariile nete ale specialiştilor cu studii superioare se situează între un minim de 70 de euro/ lună pentru debutanţi şi un maxim de 325 de euro/lună cât primeşte primarul. Cei interesaţi pot găsi pe adresa de internet a Primăriei salariile tuturor categoriilor de funcţionari publici angajaţi ai acestei instituţii.

Realitatea şocantă face ca un jurist debutant, licenţiat al Universităţii Bucureşti să fie plătit cu 2,8 milioane lei/lunar( în dec 2003) .

Acest jurist are în lucru circa 100 de cauze lunar, respectiv o medie de 5 procese susţinute zilnic în instanţă. Prin contrast, avocatul angajat, de altfel ilegal, de către CL pentru a fi reprezentat în instanţă, chiar împotriva tânărului jurist amintit anterior (sunt situaţii în care primarul cere anularea în instanţă a unor HCL-uri pe care le consideră a fi emise ilegal) este negociat de … Paul Gintea şi Sorin Grigorescu pentru a fi plătit (avocatul lui Ungureanu Arnold, directorul « cooperativei împotriva primarului »), din bugetul public cu mai mult de 500 de milioane de lei pentru 8 cauze . O batjocură în fond la adresa

Bugetului public şi o ofensa la adresa funcţionarului debutant cu consecinţe previzibile pentru evoluţia acestuia în sistem.

În situaţii similare se află arhitecţii, economiştii, toţi ceilalţi specialişti angajaţi ai APL. Această stare de fapt devine cât se poate de semnificativă pentru cauzele demotivării funcţionarilor publici şi generează într-un târziu fie migrarea acestora din zona administraţiei către domenii mai bine retribuite, fie blazarea şi deprofesionalizarea acestora şi nu în ultimul rând contribuie la gradul uriaş de corupţie. Lipsa de motivare financiară a specialiştilor din administraţie se constituie într-una din cele mai importante frâne ale procesului reformei reale a instituţiilor publice în slujba cetăţenilor.

 

IMPORTANTE DECIZII GREŞITE ALE CL ÎN MANDATUL 2000-2004

 

 

1. Termoficarea- (renuntarea la aplicarea strategiei de descentralizare a sistemului de producere şi distributie a caldurii şi crearea monopolului unic pe municipiu prin fuziunea RA Termo cu SC CET SA, prin absorbtia lui RA Termo in SC CET SA). Subventia pentru termoficare consuma ~ 20% din veniturile anuale ale municipiului.

2. Sistemul de subventie a fost mentinut gresit pentru producator şi nu pentru beneficiar. Sistemul de organizare pentru producerea şi distributia agentului termic (caldura şi apa calda menajera) este defectuos, produce mari pierderi şi acestea sunt suportate de cetatenii beneficiari, fie direct prin pretul Giga-caloriei, fie prin subventia de la bugetul municipiului.

3. Numirea in conducerile regiilor şi societatilor comerciale de sub autoritatea CL a consilierilor, care au fost mentinuti ilegal cu acordul prefectului in aceste consilii timp de un an şi jumatate (intre ian 2002- data aparitiei OUG nr. 5 şi mai 2003). Cind a aparut L 161/2003- aprilie, a anticoruptiei şi nu a mai fost posibil in nici un chip sa fie mentinuti consilierii in aceste consilii de administratie, atunci majoritatea PSD+PD din CL a numit in aceste consilii membri de partid şi nu specialisti independenti, universitari sau cercetatatori, tehnicieni neutri politic.

4. Desemnarea consilierilor locali ca şi membri în CA-uri la SC CET SA, SC RIAL SRL, SPP, Directia Fiscala

5. Imprumutul public- refuzul repetat de patru ori al CL de a aproba propunerea primarului de a se contracta un imprumut public pentru repararea drumurilor şi trotuarelor

6. Destructurarea primariei (desfiintarea DE=directiei economice, a DRC=directiei de releatii şi comunicare, a DGO=directiei de gospodarire a orasului, a biroului de programme europene,

7. Externalizarea din primarie in mod ilegal a serviciilor de iluminat public, reparatii strazi, curatenie domeniul public şi includerea lor in structura SPP in mod ilegal. Prefectul şi secretarul municipiului sunt şi ei responsabili principali pentru aceste ilegalitati impreuna cu majoritatea CL condusa de PSD+PD.

8. Trebuie analizate prin comparatie organigrama propusa de primar şi cea hotarita de CL

9. Eliminarea primarului din comisiile de urbanism şi respectiv de circulatie ale municipiului. Transformarea acestor comisii din comisii de tehnicieni in comisii politice conduse de consilieri

10. Respingerea propunerii de administrare a unor piete de catre agenti economici privati

11. Respingerea in mod repetat a propunerilor primarului de a se aloca sume infime (de 1,9 miliarde pentru finalizarea strategiei de dezvoltare durabila a Brasovului şi 1,2 miliarde pentru repararea peretilor interiori ai cladirii primariei- veniturile municipiului in anul 2004 sunt de 1652 de miliarde)

12. Respingerea propunerii de aprobare a unui PUD- planul de urbanism de detaliu, in Poaiana Brasov pentru hotel de cinci stele şi centru international de conferinte, pe teren privat- investitie de 3 milioane de dolari. Dupa ce a fost aminat 9 luni şi apoi i s-a respins PUD-ul, investitorul german a mutat investitia in Bulgaria.

13. Refuzul CL de a deschide piata transportului in comun pentru operatori privati şi de a concesiona unele linii de transport. CL a mentinut in mod ilegal monopolul pe transportul in comun şi nici pina in prezent nu exista contract de concesiune pentru RAT pentru operarea serviciului şi nici aprobate liniile de transport public. Subventia pentru transport creste de la an la an

14. Modificarea tuturor proiectelor de buget sau rectificare bugetara propuse fara a fi fundamentate cele mai multe din modificari. Nu s-au alocat sume de bani pentru a se monta centrale termice la scoli care aveau studii de fezabilitate dar s-au alocat bani pentru asa ceva la scoli sau gradinite care inca nu aveau studii de fezabilitate. Subiectivismul conducerii comisiei economice a CL a fost mai important decit respectarea succesiunii psilor de procedura legala pentru aceste investitii.

15. Mentinerea de catre majoritatea PSD+PD din CL in mod ilegal pe post timp de trei ani pe secretarul municipiului numit de prefect, fostul maior de securitate Paraschiv Nicolae. CL a refuzat in mod repetat, nemotivat şi ilegal sa stabileasca criteriile pentru organizarea concursului, procedura obligatorie conform legii şi sa-şi desemneze cei doi reprezentanti legali in comisia de concurs. Toata aceasta stare de ilegalitate s-a mentinut cu contributia şi ajutorul total al prefectului.

Toate HCL emise dupa iunie 2000 se gasesc pe adresa de Internet a primariei : www.brasovcity.ro

 

 

SUBORDONAREA MASS-MEDIA ( din punct de vedere financiar şi politic)

 

 

Într-un sistem democratic, calitatea mass-media este cel puţin la fel de importantă pentru societate ca şi calitatea politicienilor. Politicienii se poate întâmpla să aibă sau nu o atitudine corectă faţă de cetăţenii care le-au dat un mandat. Politicienii au slăbiciuni şi calităţi ca fiecare dintre noi, pentru că sunt selectaţi dintre noi. Mass-media însă, dacă dezinformează publicul despre ce fac politicienii, răul produs pentru societate este imens. Pe termen mediu şi lung, pentru democraţie este mai importantă calitatea mass-media decât calitatea politicienilor. Dacă mass-media reflectă corect faptele unor politicieni incompetenţi, atunci cu prima ocazie cetăţenii alegători vor avea grijă să aleagă mai bine. Politicienii pot fi însă de calitate, dar dacă mass-media prezintă deformat faptele şi persoanele din interese egoiste, meschine, de grup ale unor finanţatori interesaţi, atunci scade şansa cetăţenilor de a percepe corect realitatea şi în interesul general.

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ

Mass-media este parte din existenţa noastră şi de calitatea ei depinde şi calitatea vieţii noastre. Obiectivitatea presei este foarte importantă. Presa poate prezenta realist sau deformat prestaţiile politicienilor, astfel se crează opinia publică. Această opinie publică este cea care va corecta prin vot eventualele abateri ale politicienilor de la ceea ce înseamnă servirea binelui general.

În ziua de azi mass-media este mai importantă pentru viaţa publică decât politicienii. De aceea este necesară independenţa presei, pentru a da şanse opţiunii democratice a comunităţii să se manifeste. Viaţa ne demonstrează că suntem victimele manipulărilor prin intermediul mass-media care de multe ori lucrează împotriva interesului general de informare corectă şi doar pentru avantajele politice şi financiare ale unor patroni sau finanţatori politici. Dintr-o astfel de perspectivă merită analizată situaţia mass-media braşovene şi identificată măsura în care avem şansa unei informări corecte, măsura libertăţii de a ne forma opinii în mod obiectiv asupra realităţilor care ne determină atât prezentul cât şi perspectivele.

Este evident că monopolul în distribuţia de informaţie publică implică mari handicapuri în posibilitatea unei corecte informări. La fel, lipsa de mijloc de sancţiune pentru difuzarea informaţiei false sau tendenţioase în scop de manipulare creează mari dezavantaje pentru toţi cetăţenii oneşti. La Braşov, cele cinci cotidiene locale tradiţionale sunt tot atâtea mijloace de a manipula şi minţi cititorii de către mafia care sponsorizează presa prin publicitate dirijată.

În topul ziarelor mincinoase, dependente financiar şi politic de grupuri de interese se afla în funcţie de numărul de minciuni: „Transilvania Expres”, „Monitorul Expres”, „Buna ziua Brasov”, „Obiectiv” şi „ Gazeta de Transilvania”.

Se constată uşor că din banii de publicitate ale societăţilor Roman, Tractorul, Rulmentul, Metrom sau Viromet şi Nitramonia se menţin financiar cele mai obediente ziare faţă de PSD şi PD. Orice braşovean care vrea să verifice gradul de adevăr al acestor afirmaţii să încerce să publice un articol negativ sau împotriva unor persoane ca Niţă Constantin, Scripcaru Gheorghe, Gonţea Paul sau Stoica Enache. Să vedem dacă poate, iar dacă nu, oare de ce nu poate? Este de-a dreptul jignitor să citim zilnic în aceste ziare obediente unor personaje politice că unul sau altul dintre cei care sunt linguşiţi şi lăudaţi ne dau nouă, braşovenilor, apă caldă, mii de hectare de pădure restituite în proprietatea municipiului, poduri, semafoare sau locuri de joacă pentru copii, pârtii amenajate sau asigură salariile la marile societăţi de stat prin intervenţii la Guvern. Aceşti “şmecheraşi” politici ne iau drept naivi, ca să nu zic proşti, pe braşovenii care citim ziarele. Bineînţeles incriminat zilnic cu profundă indignare este inamicul politic al lor, primarul, care nu “cotizează” nimic la puşculiţa ziarelor. Acest primar, Ghişe, este zilnic vinovat de ceea ce face sau nu face oricine, oriunde şi oricând. Primarul acesta, “duşmanul oraşului” după spusele acestor ziare “după ce că nu face nimic de şapte ani” mai are şi tupeul să aibă opinii şi să spună despre ei, impostorii politici lipsiţi de scrupule, care de ce anume răspunde şi cine, ce şi cum votează în Consiliul Local. De parcă ar exista un nebun care să fie primar în funcţie la al doilea mandat, să candideze pentru un al treilea şi să vrea să facă rău oraşului a cărei Primărie doreşte să o mai conducă patru ani. Adică mare prost ar fi un asemenea primar să îşi facă rău acum cu mâna lui şi în mod conştient, ca să nu poată lucra mâine în condiţii bune. Tare proşti ne mai cred aceşti Costică, Georgică, Paulică şi cu Tică. Ce este trist pentru braşoveni este că lipseşte şansa unei prese locale libere de interesele politice şi financiare ale unei mafii locale.

Conform aprecierilor de specialitate din raportul Freedom House 2003, agenţie de monitorizare a presei din România, judeţul Brasov este al primul din tara în ceea ce priveste lipsa de independenta a presei locale. Aceasta spune multe, daca nu tot, despre realismul aprecierilor noastre referitor la condiţia presei locale din Brasov.

Libertatea noastră de informare şi exprimare publică s-a îngrădit cu mult şi ajungem cu toţii captivii unor foi care au devenit oficinele minciunilor zilnice a doi-trei care vor să-şi cumpere notorietatea şi simpatia braşovenilor plătindu-şi publicitatea cu banii societăţilor de stat sau private pe care le controlează.

De mai mult de trei ani asistăm la un blocaj total pentru primar la prezentările lui în presa scrisă, blocaj la apariţiile primarului la televiziunile patronate de lideri PSD, ponegrirea zilnică a primarului în cele cinci cotidiene controlate total de PSD şi PD prin minciuni, calomnii şi acuze împotriva primarului. Aşa, poate, poate, cetăţenii se vor îndoi de corectitudinea şi competenţa primarului liberal pentru că minciunile, multe şi spuse de mulţi, doar, doar rămâne ceva rău despre Ghişe în mintea braşovenilor pe care această mafie încearcă să-i manipuleze într-un mod ordinar. Uite aşa, pe parcursul a doar trei săptămâni, între 23 iulie şi 15 august 2003 când a fost făcută o monitorizare a presei locale, s-au scris în cele cinci cotidiene braşovene şi prezentat la ştirile de la televiziunile locale nu mai puţin de 187 de minciuni şi dezinformări despre primarul Ghişe. În doar 21 de zile! Scenariul este acelaşi: blocaj, distrugere, control, abuz şi apoi minciuna. Acesta este scenariul pe care PSD îl foloseşte peste tot în ţară acolo unde primarul nu este de la PSD.

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ

Prezentăm un exemplu din Bucureşti (din acest punct de vedere similar cu Braşovul), din multitudinea situaţiilor de acest tip ce se întâlnesc la Primăria Generală a Capitalei. Aici PSD, prin majoritatea consilierilor, a desfiinţat Administraţia Drumurilor, iar toate drumurile au trecut iniţial în administrarea sectorului 5. Ulterior, la intervenţia preşedintelui României în rol de mediator, PSD a returnat câteva zeci de mari bulevarde în administrarea Primăriei Generale, dar fără să dea şi banii necesari pentru repararea lor. Asta doar aşa ca bucureştenii, unii dintre ei poate mai puţin informaţi să îl acuze pe Băsescu de faptul că nu repară drumurile. De parcă le-ar repara el personal!

Efectele dezastruoase ale acestor acţiuni de Blocaj, Distrugere, Control, Abuz şi Minciună le-au resimţit 2 milioane de bucureşteni. Pentru PSD nu contează legea, nu contează cetăţenii, nu contează mijloacele, importantă este distrugerea opoziţiei. Exact ca în vremurile comunismului atât de drag încă multor membri de frunte ai PSD. Aceasta este strategia PSD împotriva tuturor primarilor de la alte partide care refuză să li se supună şi să se înregimenteze în partidul stat = PSD, fost PDSR, fost FDSN, fost FSN, fost PCR. Şi-au schimbat de cinci ori denumirea în 12 ani pentru a li se şterge şi uita esenţa lor de activişti comunişti, zeloşi şi susţinători ai ictaturii până când jertfa de sânge a poporului i-a înlăturat pentru o vreme de la putere în 1989.

REZUMAT

Esenta atitudinii PSD-istilor fata de primar a exprimat-o cel mai bine Nita C-tin , liderul lor, la nici doua luni dupa ce a ajuns în Parlament , citam :

„Preşedintele PDSR Braşov, deputatul Niţă anunţă:

Vom face o altă lege pentru demiterea primarilor

…Motiv pentru care, chestionat asupra acestui aspect, deputatul Constantin Niţă, preşedintele PDSR Braşov, totodată secretar al camerei Deputaţilor, a afirmat: „Vom face altă lege pentru demiterea primarilor”. Desigur, nu este vorba de o lege specială, ci de prevederi clare în viitoarea lege privind aleşii locali, aflată în curs de elaborare la guvern . (Curierul Naţional, 26 februarie 2001, pag.3)

Obsesia PSD de a-l bloca, obstrucţiona şi distruge şi pe primarul Ghişe al Braşovului, cum de la fel au procedat cu toţi ceilalţi primari care nu sunt înregimentaţi PSD-ului, s-a concretizat încă din prima şedinţă a CL din iulie 2000, după alegerile locale. PSD-iştii, cu majoritatea condusă de ei şi formată atunci fără PD (PSD+UDMR+PRM+PNTCD+PER=17 voturi), refuză să voteze bugetul Braşovului dacă nu se întorcea din concediu în care plecase de patru zile primarul, pentru a le…citi lor, consilierilor, un raport de 120 de pagini despre starea oraşului şi care le fusese difuzat tuturor consilierilor. Acest tip de şantaj l-au practicat pesediştii cu ocazia fiecărui moment când ar fi trebuit să se voteze bugetul municipiului sau rectificări bugetare. Chiar dacă acceptam că uneori colegii de la serviciile tehnice ale Primăriei ar fi întocmit bugetul în aşa fel încât ar fi putut fi îmbunătăţit, faptul că de fiecare dată şi fără excepţie, în întregul mandat, bugetul şi rectificările bugetare prezentate de primar au fost respinse este dovada că PSD cu aliaţii lui din CL au fost preponderent preocupaţi de a face scandal politic şi nu de a decide administrativ ce este mai bine pentru municipiu. Totdeauna aceste respingeri ale propunerilor de buget făcute de primar s-au continuat prin numeroase şantaje şi acuze făcute în mass-media pentru a-i convinge pe braşoveni de o eventuală “incompetenţă” a acestuia. După ce s-a consolidat larga majoritate de 25 de voturi împotriva propunerilor primarului, PSD+PD+UDMR+PRM+PNTCD, fiecare buget a însemnat negocieri intense între PSD şi PD, pentru că ei realizau majoritatea de 17 voturi, 16 fiind minimul necesar prevăzut de lege pentru adoptarea bugetului. Aceste negocieri s-au concretizat în 2004 prin aceea că au votat iresponsabil şi inconştient cheltuieli cu peste 8 miliarde de lei mai mari decât veniturile, iar propunerile lor nu au fost fundamentate tehnic, reprezentând doar înţelegerile dintre PSD şi PD. Pentru hotărâri de CL ce privesc patrimoniul public şi privat al municipiului este nevoie de 21 de voturi. Iată cum se obţin: PSD=9voturi, PD=8 voturi, UDMR=3 voturi, PRM=3 voturi, PNŢCD=1 vot, un vot de la Bârsăşteanu Traian (exclus din PER) şi unul de la independentul Grigorescu Sorin (dat afară din PNL, devenit în mai 2004 membru PD)= 25. “Uuf, gata…a trecut “, vorba secretarului municipiului, maiorul de securitate Paraschiv Nicolae, numit şi menţinut ilegal în post de către prefect. După cum se vede merge cooperativa destul de lejer. Sigur, vociferează ei liberalii, dar sunt doar şase, oricum nu contează şi mâine în ziare oricum nu se va scrie ce zice primarul, că doar Niţă Constantin cu Paul Gonţea şi cu Stoica Enache – alt “independent” de i se vede PSD-ul- se înţeleg destul de bine ce apare şi ce nu apare mâine în ziarele locale. Da, este acelaşi Stoica Enache care candidează cât de independent se poate faţă de proprii parteneri de afaceri, membrii marcanţi ai PSD. El, Stoica Enache, redactorul şef la Transilvania Expres, care-l acuză continuu pe primar că se tot împotriveşte când Fundaţia Transilvania Expres cere şi “cooperativa” îi dă gratuit domeniul public pentru diferite manifestări, cere şi primeşte sute de milioane pentru artificii care ard 10 minute şi costă doar câteva zeci de milioane, cere sute de milioane (300) pentru Festivalul de jazz că deh, unii au pasiuni muzicale şi ele se pot împlini mai uşor pe banii publici.

Totul este sa voteze „ cooperativa „ în CL.

Apoi are grija redactorul şef de la „Transilvania Expres” să îi tamieze în ziar pe membrii „ cooperativei” care au votat „pentru - Feerie pe cerul Brasovului”.

Aşa se duc banii publici, cu sutele de milioane, că şi aşa nu ajung pentru repararea gropilor de pe străzi.

Este adevărat că pentru finalizarea strategiei de dezvoltare durabilă a municipiului trebuie 1,9 miliarde de lei, dar “cooperativa” nu a alocat banii necesari, în schimb a dat 2,2 miliarde lei de la bugetul din 2004 pentru un …wc public în Piaţa Astra. Oare ce firmă va face proiectul, cine va construi wc-ul şi cu materiale de la care firmă?

De fapt, problema mare la Braşov a PSD şi PD, în fapt aliaţi la jaful bugetului local, este că primarul Ghişe se opune din răsputeri ca aceştia să jefuiască averea oraşului în detrimentul intereselor generale ale cetăţenilor municipiului. Problema Braşovului nu este că Ghişe este primar ci că unii “aleşi locali şi judeţeni” nu pot jefui cât ar dori, repede şi în linişte pe seama bugetului şi patrimoniului municipiului pentru că primarul nu-i lasă şi îi demască. Cam aşa funcţionează administrarea domeniului public şi privat al Braşovului. Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns. Toată această mascaradă se poate petrece pentru că votul pe liste de partid pentru consilierii locali nu responsabilizează individual pe cei care sunt aleşi consilieri.

Coaliţia PSD+PD vine permanent cu decizii de moment, sar procedurile legale pentru că sunt grăbiţi să se îmbogăţească din exercitarea funcţiilor publice de consilieri.

* Cine a făcut răul la primărie?- ‘ cooperativa’.

* Ce a făcut ?= dictatura. Au aplicat, prin încălcarea legii, încurajaţi şi toleraţi de prefect, doar propria lor voinţă pentru a promova în mod ilegal interesele lor personale pentru folosirea banilor publici şi a domeniului privat al municipiului pentru ei şi firmele apropiaţilor lor.

* Cum au făcut ?= prin hotărâri ilegale de CL, neatacate şi nesuspendate de către prefect.

Sub sloganul generos ca fac pentru oraş şi în interesul general al cetăţenilor au adoptat zeci , poate sute chiar de HCL în detrimentul cetăţenilor dar pentru ca banii publici şi bunurile imobile ale Braşovului sa fie valorificate doar în interesul lor. Au beneficiat şi de o prezentare favorabila în presa locala controlata total financiar şi politic de ‘cooperativa’. Au creat în imaginea publica iluzia unei binefaceri, de fapt inexistente, o imagine paralela cu realitatea. Pentru unii cetăţeni, victime ale acestei manipulări şi continue dezinformări, această imagine falsă a devenit percepţie care a substituit realitatea. Aceasta a fost posibil datorită lipsei de informaţie corectă, adevărată, şi la timp. Ei ‘membri cooperativei’, sugerează şi propun că trebuie un primar de al lor de-al « cooperativei », ca să fie linişte şi înţelegere. De fapt ei au nevoie de ‘linişte !?, ca să poată lucra’ pentru buzunarele lor şi nu în interesul cetăţenilor care aleg pe demnitarii locali.

Acum, primarul se bucură în CL de susţinerea a doar şase consilieri liberali şi nu trebuie lăsat să aibă succes în nimic din ce propune chiar dacă este bine pentru oraş. Cam acesta este nivelul de înţelegere, gândire şi acţiune al coaliţiei PSD+PD în CL Braşov. De aceea trebuie ca la viitoarele alegeri locale toţi cei care votează un candidat de primar, să îi voteze şi lista de consilieri.

La Braşov miza luptei politice generalizate a PSD+PD+PRM împotriva primarului Ghişe Ioan este : în timp ce primarul Ghişe lucrează (propune şi susţine) modernizarea APL bazată pe principii, valori şi management performant prin structuri organizatorice compatibile european, adversarii lui din PSD şi PD, propun în CL, conjunctural, alocarea de bani şi resurse (terenuri şi clădiri, patrimoniul municipiului), pentru obiective alese conjunctural, în funcţie de interesul de moment al unor personaje influente din grupul majoritar de consilieri PSD+PD din CL Brasov. În timp ce primarul obţine certificarea ISO 9001/2000 pentru managementul calităţii serviciilor în primăria Braşovului, PSD+PD, majoritari în CL, decid destructurarea primăriei şi în mod ilegal hotărăsc mutarea serviciilor de gospodărire a oraşului (Reparaţii străzi, iluminat public, curăţenie domeniu public, valorificare imobile) în structura SPP- serviciu public patrimoniu, condus ilegal la nivel executiv de către cei doi viceprimari şi 11 consilieri, majoritari PSD+PD, în afara legii şi a structurilor primăriei prin intermediul unei comisii ilegale de monitorizare conduse de consilierul Paul Gontea- PD.

Este o mare problema de reprezentativitate directa şi răspundere personala. Programul de administrare trebuie să arate ce trebuie făcut, cum se face şi care sunt beneficiile pentru cetăţeni.

Votaţi programul cu primarul lui şi lista de consilieri, nu votaţi doar primarul. Nu votaţi primar fără program.!!

Lipseşte răspunderea consilierilor pentru programul votat de cetăţeni prin alegerea primarului. Primarul are răspundere individuală şi politică. Consilierii nu răspund individual pentru programul votat de majoritatea cetăţenilor care au ales primarul. De fapt lipseşte condiţionarea respectării de către consilieri a votului majoritar al cetăţenilor pentru programul de administrare a oraşului, program propus de primarul ales.

Primarul+programul+lista de consilieri= declaraţia politică a partidului. Pentru ca primarul să ducă la îndeplinire programul, trebuie vot majoritar în CL.

Declaraţie politică a consilierilor şi partidelor:

Să respecte şi să susţină în CL, reprezentativitatea directă şi votul majoritar al cetăţenilor pentru programul primarului ales. Cum ? prin votarea în CL a programului rezultat din alegerea primarului. Astfel se probează respectul fata de cetăţeni şi votul lor majoritar.

Votaţi primar cu program. Majoritatea cetăţenilor exprimă prin votul lor voinţa publică pentru aplicarea unei reguli. Regula de administrare a oraşului este programul votat o data cu primarul şi consilierii trebuie sa respecte asta în CL prin votul lor de consilieri. Asta înseamnă respect fata de cetăţean. Majoritatea are dreptul sa impună o regulă. Ea se găseşte în programul votat pentru primarul ales. Principiu este ca trebuie asigurat respectul pentru cetăţeni şi numărul lor. În democraţie cetăţeanul este entitatea fundamentală. Voinţa publica este votul majoritar.

Daca în CL, consilierii nu respecta programul majorităţii cetăţenilor care au votat primarul, înseamnă că partidele nu respectă cetăţenii.

Esenţial este: respectarea reprezentatativitatii directe şi a răspunderii individuale şi a consilierilor, nu doar a primarului, pentru programul votat de cetăţeni.

Aceasta procedura propusă aplică principiul de a respecta cetăţeanul, ca entitate fundamentală a democraţiei şi a respecta voinţa populară exprimată prin votul majoritar al cetăţenilor pentru program şi primar. Partidele pentru a respecta cetăţenii şi voinţa lor, trebuie sa-şi asume programul votat majoritar de cetăţeni pentru primarul ales.

CONCLUZII

O construcţie politică sănătoasă pentru o viaţă mai bună a cetăţenilor este imperios necesar ca să ceară partidelor să ne prezinte foarte clar oamenii, principiile şi valorile care vor să le promoveze în funcţiile publice şi ce scopuri şi metode şi-au propus pentru ca acelora care îi aleg să le meargă cât mai bine, cât mai repede şi cu costuri sociale cât mai mici posibile. Considerăm că acesta este sensul bun şi curat al unei reprezentări democratice a cetăţenilor de către partide şi politicieni responsabili şi oneşti faţă de alegători.

Propunem braşovenilor sa chestioneze pe candidaţii la alegeri locale şi cu următoarele întrebări:

ÎNTREBĂRILE CETĂŢENILOR PENTRU CANDIDAŢII ÎN ALEGERILE PUBLICE

 

• Care este viziunea şi care sunt principiile şi valorile pe care partidul şi candidaţii lui la funcţii judeţene şi locale le propun cetăţenilor şi le vor respecta în timpul mandatului?
• Cum sunt dispuşi viitorii aleşi, dar partidele care îi promovează să răspundă faţă de cetăţeni dacă nu vor respecta pe timpul mandatului aceste principii şi valori?
• Care este strategia de dezvoltare a judeţului şi municipiului Braşov pe care partidul şi candidaţii o propun ?
• Care sunt principalele obiective strategice de dezvoltare pe care le vor susţine prin votul lor în CJ sau CL Braşov?
• Cum vor susţine prin votul lor propunerile viitorului preşedinte de CJ şi ale viitorului primar pentru promovarea acestor obiective?
• Ce garanţii oferă cetăţenilor alegători candidaţii de consilieri judeţeni, locali şi primar, viceprimari pentru aceste susţineri?
• Cum vor comunica şi colabora cu cetăţenii cei care vor fi aleşi judeţeni şi locali?
• Ce sunt dispuse partidele şi respectiv viitorii aleşi judeţeni şi locali să facă pentru cetăţeni dacă nu îşi vor onora angajamentele pentru care au avut la dispoziţie mijloace legale şi financiare sau logistice, dar au neglijat îndeplinirea angajamentelor asumate?

Apreciem că în cadrul strategiei de dezvoltare locală a municipiului Braşov Consiliul Local ar fi bine să se concentreze în decizii şi susţinere financiară pe următoarele obiective imediate, care se pot rezuma astfel: Asfalt, Becuri, Curăţenie, Pieţe, Termoficare, Parcări, Parcuri şi Poiana Braşov. Ca şi obiective prioritare de investiţii rămâne ca HCL… din 2000 să fie urmărită şi aplicată în sensul de a dezvolta şi aplica programe pentru drumurile oraşului, şoseaua de centură de ocolire a municipiului, sistemul de transport public de călători şi sistemul de termoficare prin reţeaua publică. Soluţiile de finanţare publică sau privată pentru aceste obiective majore ale oraşului ar fi bine să reprezinte câmpul de dezbatere publică şi concurenţa între partidele politice şi politicienii locali. Toţi braşovenii ar avea de câştigat.

În opinia noastră cetăţenii braşoveni, cărora li se solicită votul de către partide şi candidaţii lor la alegeri, şi societatea civilă ar fi bine să solicite partidelor şi candidaţilor să prezinte public în campania electorală răspunsuri la întrebările legitime ale alegătorilor.

Totuşi prioritatea numărul UNU în Brasov este repararea străzilor.!!!

DE CE ? - Asta doresc TOŢI BRAŞOVENII ! Toţi suferim din cauza stării străzilor

CINE ? - Primarul Ioan Ghişe susţinut prin vot în Consiliul Local de o majoritate de consilieri liberali. Ei sunt singurii care au vrut, vor şi pot să rezolve problema străzilor.

Hotărârile pentru banii municipiului se adoptă cu 16 voturi din 31 de consilieri. În mandatul 2000-2004 propunerea primarului Ghişe de a contracta un împrumut public pentru repararea străzilor a fost susţinută doar de votul celor 6 (şase) consilieri liberali.

CUM ? – Consilierii liberali să fie majoritari în viitorul Consiliu Local pentru ca sigur să se voteze propunerea Primarului Ioan Ghişe de atragere a banilor necesari reparării străzilor.

În mandatul trecut (2000-2004) aceste propuneri ale primarului au fost blocate de majoritatea formată din consilierii PSD+PD =17voturi (9 PSD+8PD) din totalul de 31 de consilieri. Votul celor 6 (şase) consilieri liberali nu a fost suficient.

CE ? – Se vor repara străzile Braşovului - drumuri, trotuare, locuri de joacă pentru copii. Se vor amenaja parcări în jurul blocurilor, se vor repara platformele de colectare a deşeurilor menajere.

CÂND ? – Repede. În numai 3 (trei) ani se pot repara majoritatea străzilor din cartiere. Trebuie să recuperăm timpul pierdut. Pentru aceasta trebuie bani mai mulţi decât cei care se pot aloca în fiecare an de la bugetul local. Alte oraşe au reparat străzile cu bani proveniţi dintr-un împrumut public, fără să crească nivelul taxelor locale.

CARE ESTE SOLUŢIA ???

SIGUR : Străzile Braşovului se vor repara doar atunci când propunerea primarului Ioan Ghişe pentru contractarea unui împrumut public al municipiului va fi susţinută prin vot în Consiliul Local de către o majoritate de consilieri liberali.

EXPLICAŢII

1 – TOATE străzile municipiului sunt degradate. Străzile sunt principala problema a TUTUROR braşovenilor (copii, tineri, adulţi, vârstnici, şoferi sau pietoni).

2 – Conform studiilor de specialitate, 91% (peste nouă zeci la sută) din suprafaţa străzilor are durata de folosinţă expirată de mai mult de 15 ani !

3 – Reparaţia tuturor străzilor Braşovului costă mai mult de 2.300.000.000.000 (două mii trei sute de miliarde de lei).

4 – Toţi banii municipiului pe anul 2004 sunt 1800 de miliarde de lei. Cu aceşti bani se finanţează 133 de instituţii şi sute de activităţi publice.

5 – Străzile se repară numai cu bani asiguraţi de Consiliu Local, monopolizat de PSD+PD. Aceştia au alocat anual doar 50-60 de miliarde de lei pentru repararea străzilor, adică 4% din banii necesari. În acest ritm ne-ar trebui 50 de ani pentru a repara fiecare strada din oraş.

6 – Timp de opt ani propunerile primarului, bune pentru Braşov, au fost susţinute minoritar în Consiliul Local, (din totalul de 31 consilieri locali, liberali au fost doar trei în mandatul 1996-2000 şi respectiv 6-sase consilieri liberali în mandatul 2000-2004).

7 – Majoritatea Consiliului, (16 din totalul de 31 de consilieri locali), hotărăşte alocarea banilor şi contractarea ÎMPRUMUTULUI PUBLIC al municipiului pentru repararea străzilor. În mandatul 2000-2004, consilierii PSD + PD = 17 voturi (9+8), au fost majoritari în Consiliul Local. Propunerile repetate ale primarului pentru contractarea unui împrumut public au fost respinse totdeauna deconsilierii majoritari ai PSD+PD. Ştiţi de ce? Doar pentru ca primarul Ghişe sa poată fi acuzat ca nu a reparat drumurile. Iată un exemplu de cum PSD+PD „au lucrat „ pentru interesul cetăţenilor.

8 - Singurii care au susţinut prin vot propunerile primarului pentru a face împrumut public pentru repararea străzilor au fost cei 6 (şase) consilieri liberali. Mai mulţi consilieri liberali, majoritari în viitorul Consiliu, împreuna cu primarul Ioan Ghişe, sunt singurii care au demonstrat ca vor si pot sa asigure banii pentru repararea străzilor.

9 – Stimaţi Braşoveni! Ajutaţi-ne cu votul Dvs. sa rezolvam problema străzilor.

SOLUŢIA pentru repararea străzilor Braşovului este una singură:

MAJORITATE LIBERALĂ în viitorul Consiliu Local. Această majoritate va vota din nou propunerea primarului Ioan Ghişe:

REPARAREA STRĂZILOR prin contractarea unui

ÎMPRUMUT PUBLIC al Municipiului

= votăm primar Ioan Ghişe şi votăm lista de consilieri PNL

 

 

 

V. ALEGE CINSTEA

 

 

În tot ceea ce am prezentat pe parcursul acestui raport ne-am străduit să sintetizam principalele aspecte legate de administraţia publică locală şi de mediul politic la Braşov. După cum se poate constata provocările sunt numeroase şi complexe. Una din primele concluzii care se impun este că devine cu atât mai important în aceste împrejurări a se stabili cu maximă rigurozitate priorităţile între urgenţe. O astfel de abordare se poate face însă în mod eficient doar în cadrul unei strategii de dezvoltare locală. Realismul şi pragmatismul sunt calităţi decisive în drumul spre succes în condiţii atât de delicate. Aceasta este miza cea mare a efortului pentru o administraţie publica locala responsabila faţă de cetăţeni, aceea de a crea sistemul care să dea satisfacţie ca din resurse limitate să ofere maximul de eficienţă şi de calitate pentru serviciile publice.

Din această perspectivă trebuie ţinut cont de contextul general al societăţii româneşti, de evoluţiile recente şi de cele viitoare. Strategia de dezvoltare naţională ce decurge din programul de guvernare şi strategia de dezvoltare judeţeană sunt repere fundamentale de care trebuie ţinut cont în abordarea cu succes a obiectivelor imediate pe care şi le propune APL şi Primăria în particular. Sistemul local al APL este o parte componentă a sistemului naţional de APL şi de acest lucru trebuie ţinut cont în mod realist.

Un principiu de bază al managementului este acela al coeziunii de acţiune al echipei manageriale. Dacă unul trage în stânga şi altul în dreapta, unul împinge căruţa înainte şi altul înapoi este evident că lucrurile vor sta pe loc. Din păcate în sistemul nostru de APL viceprimarii aleşi de majoritatea CL şi secretarul municipiului nu sunt subordonaţi primarului. Ba mai mult sunt selectaţi dintre principalii adversari politici şi care vor să fie ei personal în locul primarului. În aceste condiţii este de presupus că între primar (care a primit personal un vot majoritar de la cetăţeni pentru un program de administrare al localităţii) şi viceprimari (pe care i-a ales majoritatea celor din CL la rândul lor aleşi de pe lista de partid şi fără responsabilitate directă faţă de cetăţeni) va exista în permanenţă o tensiune, dacă nu chiar un conflict. Şi toate acestea pentru că sistemul instituit prin Legea 215/2001 a APL de către PSD este un “dezastru”, din punctul de vedere al eficacităţii administrative, al eficienţei cheltuirii banilor publici, al transparenţei, al relaţiilor dintre autorităţi şi al serviciiilor publice de calitate pentru cetăţeni.

De aceea propunem şi solicitam cetăţenilor braşoveni să acorde vot majoritar pentru primarul Ioan Ghişe şi lista de consilieri locali ai PNL.

Primarul Ioan Ghişe al Braşovului este una dintre persoanele care la nivel naţional cunoaşte cel mai bine sistemul de APL din România. Dovada este raportul detaliat asupra situaţiei din primării întocmit în ianuarie 2003, raport care a fost integral însuşit ca şi document de poziţie al Asociaţiei Primarilor din Marile Oraşe şi care constituie document de referinţă pentru Congresul Puterilor Locale şi Regionale din Europa în privinţa analizei gradului în care ţara noastră respectă Carta Europeană a autonomiei locale, document ce a fost ratificat de România în 1997.

Morala este că dacă vrem să trăim la fel ca şi cetăţenii Europei civilizate atunci este necesar să activăm după aceleaşi reguli şi aceeaşi parametrii de performanţă fundamentaţi pe aceleaşi principii şi valori.

Aceasta se va putea însă găsi în sistemul de administraţie publică locală doar dacă actualul sistem de organizare şi funcţionare va fi corectat şi îmbunătăţit. Propunerile primarului Ghişe, propuneri formulate în raportul menţionat şi care au fost prezentate instituţiilor europene de două ori în 2003 la Strasbourg şi Bruxelles, reprezintă condiţii obligatorii pentru îmbunătăţirea sistemului de APL şi pentru creşterea performanţelor în a oferi servicii publice de calitate mai bună pentru cetăţenii ţării.

Acest raport se găseşte pe Internet la adresa www.ghise-ioan.ro

 

 

CREZUL POLITIC AL LUI IOAN GHIŞE

 

Pentru mine, Ioan Ghişe, noaptea de 22/23 decembrie 1989 înseamnă începutul unei noi vieţi pe care divinitatea mi-a dat-o pentru împlinirea unui destin ce se derulează fără ca să-i pot desluşi împlinirea. Dumnezeu m-a îndemnat să plec în jurul orei 1 noaptea din mijlocul mulţimii adunate în faţa clădirii Comitetului judeţean PCR( actualul sediu al prefecturii şi al CJ), pentru a merge la o unitate militară din oraş să fac rost de o armă. În înţelegerea mea de atunci, apărarea revoluţiei anticomuniste se putea face doar cu arma de care trebuia urgent să fac rost. La câteva minute după ce am ajuns în incinta unităţii militare (Academia de aviaţie, „Henri Coanda”, unde sef de stat major şi comandantul actiunilor era atunci maiorul Petrisor Mandu, actualul prof. univ. dr. şi general în rezerva), s-a aflat de măcelul care a început în zona Modarom, Parcul Central, Liceul Unirea şi clădirea partidului. Dacă aş mai fi fost în faţa clădirii PCR în momentul începerii focului, poate că la rândul meu aş fi fost ţinta a gloanţelor care s-au revărsat asupra celor din mulţime care cu mâinile goale veniseră să răstoarne regimul comunist dar nu prea ştiau exact cum se face.

Mai târziu, modul cum au evoluat evenimentele după decembrie ’89, m-a făcut ca încet, încet să ajung în viaţa publică şi apoi în cea politica :

În ianuarie 1990 am fost ales prin vot secret directorul Liceului de Informatica Brasov. Apoi am început să activez intr-o asociaţie civică: iniţial într-o asociaţie anticomunistă ‘Alianţa Civică’ (am fost ales secretar al organizaţiei judeţene- ian. 1991 ) şi mai apoi în politică( membru fondator al Partidului Alianţei Civice, primul preşedinte al organizaţiei judetţene Braşov-sept 1991). În timp, am fost ales consilier judeţean -feb. 1992, apoi deputat în Parlament- sept. 1992 şi mai apoi primar al Braşovului în iunie 1996 şi apoi reales primar, în anul 2000.

Atracţia iniţială spre viaţa publică a venit de la admiraţia pe care o am pentru unii dintre fondatorii AC= alianţa civica, (d-nii Plesu, Liiceanu, Patapievici, Manolescu, Sora, Tanase, Paleologu, Paler şi altii). Chemarea acestor intelectuali de marca ai României, pentru activism civic şi lupta instituţionalizată împotriva răului pe care comunismul şi foştii activişti PCR l-au făcut şi încă îl mai fac în ţara noastră, mi s-a părut o misiune de onoare pentru noi, cei care, am cunoscut bine viaţa înainte de 1989 şi ne dorim o Românie democratică, civilizată şi prosperă.

M-am decis să duc şi eu, la fel ca mulţi alţii, în mod frontal, lupta cu minciuna, hoţia şi falsul care încă se mai promovează de potentaţii vremii în aproape tot ce ne înconjoară.

Doresc ţării şi îmi doresc şi mie, să avem parte de adevăr, dreptate, democraţie, stat de drept, instituţii puternice şi eficiente, economie de piaţă, supremaţia legii faţă de toţi cetăţenii, respect pentru drepturile cetăţeanului, promovarea valorii, libera concurenta.

Acestea sunt parte din principiile şi valorile pentru care lupt în politică şi care cu tristeţe constatăm ca după 14 ani de la jertfa de sânge a tineretului din decembrie 1989, încă sunt departe de a se fi împlinit în ţara noastră.

Când Dumnezeu ne-a dat o a doua mare şansa a vieţii, să putem lupta pentru a trăi liberi şi a ne opune răului din noi şi dintre noi, rău produs timp de 45 de ani de comunism, cred că fiecare dintre noi avem datoria morală cel puţin, pentru a încerca schimbarea noastră în bine şi apoi a mediului în care trăim.

Principialitate, forţa adevărului şi spiritul constructiv sunt repere fundamentale ale crezului meu politic.

Anii de experienţă politică, fie în Camera Deputaţilor, fie în administraţia locală, la CJ sau la primărie, mi-au demonstrat cât de dificilă este lupta cu minciuna, impostura, falsul, hoţia şi răutatea unora care şi ei, ar vrea să trăim mai bine, dar în special ei, ar vrea sa ne fie viata ca în ţările civilizate din occident, dar ei să se comporte ca în timpul comunismului.

Din păcate, modelul moral pe care îl promovează guvernanţii noştri de ieri şi de azi este cel al smecheriei, lipsei de onorabilitate, lipsei de respect pentru lege şi pentru ‘cei de jos’, al lipsei de etica şi morala specifice lumii civilizate. Aceşti oportunişti de ieri ca şi de azi, s-au deprins repede cu tehnologia superioara venita din lumea capitalistă, acea lume pe care ei, aceeaşi, care până în 1989 o huleau, acum ne-o proslăvesc, dar au şi învăţat să-i mintă pe occidentali, zicând ca ei şi făcând ca la noi (adică minţind, furând şi înşelând).

Cred că merită să ne dedicăm energia, timpul, munca şi priceperea, pentru a înfrânge acest spirit malefic pe care unii încă îl păstrează în suflet şi comportament ca şi consecinţa a ceea ce au învăţat şi au practicat o viaţă, nu se schimbă uşor.

Fie ca viitorul nostru apropiat şi al copiilor noştri, să fie mai bun, ca urmare a luptei noastre cu răul, lupta care merită dusa zi cu zi, clipaă de clipă, …., pentru ca aşa cum spunea un înţelept : ‘IMPORTANT NU ESTE CEEA CE SUNTEM, CI DIRECŢIA ÎN CARE NE MIŞCĂM’.

Aşa cum viaţa a demonstrat, cea mai bunţ împlinire a sloganului pentru care mulţi tineri nevinovaţi şi-au jertfit viata,

’Jos comunismul’, este de a fi noi în locul lor. Atunci, cel mai bun loc de luptă este arena politică şi de aceea merită luptat politic. Când spun `noi`, mă refer la cei care dorim sa promovăm principiile şi valorile pe care le-am prezentat anterior. Când spun `ei`, mă refer la cei care fac răul pe care îl fac şi îl simt toţi cei de bun simt.

Când la ora 23,30 în noaptea de 22 dec. 1989, la televiziunea liberă de câteva ore, prezentatorul a cerut cetăţenilor din Brasov, Sibiu şi alte câteva mari oraşe din ţara, să revină de urgenţă, la clădirile Comitetelor Judeţene de partid, pentru că forţele revoluţionare sunt în pericol de a fi distruse de teroriştii susţinători ai regimului Ceauşescu, m-am întors urgent înapoi în centru, de acasă unde abia venisem. Am înţeles pe loc, că pentru ca revoluţia să câştige şi să fie alungaţi de la putere comuniştii, este nevoie urgentăa de intervenţia noastră, a mulţimii.

În esenţă, dacă ‘cel de sus’ mi-a dat să supravieţuiesc evenimentelor din Braşov în care am fost implicat în momentele acelea din decembrie, daca după alegerile din mai 1990 au ajuns la putere tot oamenii regimului comunist şi dacă acum se poate lupta împotriva, lor, deschis pe cale democratică, atunci un partid politic este instituţia prin care se poate cel mai bine acţiona împotriva purtătorilor răului. De aceea, implicarea politica o consider o obligaţie morală şi invit să facă acest lucru toţi tinerii care sunt dezamăgiţi de societatea de azi şi să încerce personal să schimbe lucrurile în bine, prin participarea lor la deciziile politice.

Primarul Ghişe activează după un crez politic şi nu dorinţa de a se îmbogăţi personal din funcţiile publice, fie ele de consilier judeţean sau deputat cum a fost sau primar în funcţie doua mandate. Cinstea şi corectitudinea fata de cetăţeni şi Brasov, dorinţa de a-i servi în mod legal şi constructiv, pentru primarul Ghişe şi consilierii liberali care i-au rămas fideli, acestea sunt valori fundamentale în activitatea politică şi la primăria Braşovului.

Faptul ca după 12 ani de când ocupă funcţii publice, Ioan Ghişe nu s-a îmbogăţit personal, spune ceva foarte clar. Nu s-a îmbogăţit, nu pentru ca este prost, cum spun unii dintre adversarii politici, ci pentru ca aşa înţelege el politica şi nu e vina lui ca din salarul de primar, lunar 330 de euro, bani în mână, este imposibil să te îmbogăţeşti în mod cinstit. În 1991, în timpul primei căsătorii, când m-am implicat în politică aveam un apartament de două camere la bloc şi o maşină Dacia. În 2004, am în proprietate o casă formată dintr-o cameră şi o bucătărie (40 m/p locuibili), într-o curte de 350 mp, (pentru casă mai am 18 ani de plătit creditul la bancă ) şi nu am o maşină proprietate personală şi nici bani depuşi la conturi în bănci. Am refuzat să primesc o casă de trei camere, din fondul locativ al oraşului, pentru că mi s-a părut corect să nu profit de funcţia de primar. Meseria mea este de profesor de matematică iar profesorii n-au aproape nici o şansa sa primească locuinţă din fondul imobiliar al statului. Când n-am avut locuinţă, am locuit (prin hotărâre a Consiliului local) într-o vila de protocol pe care atunci o avea primăria. Apoi mi-am cumpărat un apartament, cu confort redus iar când l-am vândut mi-am cumpărat casa. Aceasta cred că este proba cea mai clară a concordantei în viata politică între modul cum trăieşti ca politician şi cinstea pe care o proclami în prestaţiile şi activitatea publică. Nu sunt dator nimănui pentru averi făcute necinstit şi de aceea nu permit nici unui demagog politic, fie el parlamentar sau consilier, prefect sau ministru să-şi bage nasul şi sa-mi dicteze acolo unde eu răspund prin funcţia publica în care cetăţenii m-au trimis prin votul lor.

 

 

 

LUPTA PENTRU O ADMINISTRAŢIE MAI BUNĂ

 

Din descrierile anterioare, oricine, uşor poate să deducă ce dezastruos este sistemul de APL. Te alege lumea primar pentru ca apoi, tot felul de personaje fără responsabilitate directă şi personală faţă de cetăţeni să-ţi pună beţe în roate, din dorinţa disperată a unor ‘ flămânzi’ ca ei şi firmele lor să se îmbogăţească din bugetul local. De fapt unii dintre noi facem politică tocmai pentru a schimba cât mai mult posibil în bine acest sistem politic şi de administraţie locală construite în mod diabolic şi pervers şi nu pentru a ne îmbogăţi personal din funcţiile publice în care am fost aleşi de cetăţenii pe care vrem să îi servim în mod corect şi onorabil, pentru ca apoi la rândul nostru să ne bucurăm de stima şi respectul cetăţenilor..

Respectul şi dragostea celor intre care trăieşti de o viaţă valorează mai mult pentru unii dintre noi decât vilele, conturile din banca sau maşinile luxoase, care constituie obsesia unor fripturişti politici. Oricum şi ei ca şi noi, când se vor duce în lumea de dincolo, pentru pace sufletească şi odihna trupului, cei care ii vor conduce la groapa vor spune la fel ca şi în cazul nostru «s-a prăpădit săracu’ şi ce bogat a fost ». Ce să-i faci, vor rămâne aici şi la alţii şi vilele şi conturile şi maşinile luxoase, obţinute prin înşelăciune şi minciună.

Am atras atenţia că toate “rezultatele” obţinute de unii aleşi locali pornesc de la viciile de fond ale construcţiei sistemului de APL din România, caracterizat de formalism, birocraţie, confuzii, interferente de nepermis intre puterea deliberativă şi cea executivă şi haos în relaţia dintre autorităţi aşa cum sunt ele definite şi relaţionate prin lege. Menţionăm că în aprilie 2001 când Parlamentul a votat actuala Lege nr. 215/2001 a APL, majoritatea în ambele camere ale parlamentului apartinea deja unui singur partid=PSD. Aşadar tot dezastrul din organizarea APL la nivel local este concretizarea gândirii teoretice şi aplicării practice a unui sistem de organizare şi funcţionare este definitoriu şi caracteristic pentru acest PSD=partid de tip totalitar, nedemocratic şi fără respect fata de lege, autorităţi locale şi până la urmă fără respect faţă de cetăţenii alegători.

“Cea mai mare înşelăciune a Diavolului faţă de oameni este să-i facă să creadă ca el, Diavolul, nu există”. Asa şi PSD, la Brasov minte de stinge prin liderii lui judeţeni şi locali, că ei PSD la Brasov sunt în opoziţie. De parcă bugetul municipiului îl aproba de patru ani cei 6 consilieri liberali din cei 31 de consilieri şi nu cei din majoritatea PSD+PD+PRM+UDMR care funcţionează de trei ani, ca un bloc în CL cu o majoritate de 25 din 31 de consilieri. Bugetul municipiului se votează cu 16 voturi din 31 iar PSD+PD (au 9+8= 17 voturi din 31de consilieri locali).

Aşadar în APL în România, ne aflăm de fapt în situaţia de dictatură politică sub masca democraţiei şi împotriva acestei dictaturi merită şi trebuie să luptăm.

Soluţia pe care noi o propunem la Brasov, este primar Ioan Ghişe susţinut de o majoritate de consilieri liberali în CL.

OFERTA POLITICĂ

Primarul Ioan Ghişe şi consilierii PNL, vor susţine şi vota în CL, programul votat majoritar de cetăţeni pentru primarul ales. Asta înseamnă

respect faţă de cetăţeni.

Democratic este: cei care sunt majoritatea în CL, trebuie să facă prin votul lor, act administrativ din programul votat majoritar de cetăţeni pentru primar.

În ceea ce ne priveşte, ne însuşim principiile şi valorile proprii următoarelor documente fundamentale :

1 – DUDO – declaraţia universală a drepturilor omului

2 – CEU – carta europeană urbană

3 – CELA – carta europeană a autonomiei locale

4 – Constituţia României

5 – Programul politic şi strategia PNL

Viziunea noastră pentru Brasov este legată de promovarea principiilor şi valorilor prezentate în aceste documente. Strategia pe care o propunem pentru viitorul oraşului este cea care a rezultat în urma muncii de un an, a unui grup de 35 de colegi din primăria Brasov, îndrumaţi metodologic de specialişti români în urbanism dar în mod special de specialişti americani de la USAID- agenţia SUA pentru dezvoltare internaţională şi Universitatea Harvard. Întregul document a fost prezentat în şedinţa din 20 ian 2003, a CL şi se poate consulta pe site-ul Internet al Primariei Brasov: adresa www.brasovcity.ro .

Apreciem ca în mod fundamental, dezbaterea politică intre partidele şi candidaţii lor merită să se concentreze pe acest document şi pe obiectivele strategice care decurg din el. Aceasta trebuie făcută pentru a vedea care sunt resursele şi mijloacele pentru atingerea lor în cadrul unor proiecte şi programe de viitor pentru Brasov. În afara unui astfel de demers, restul vorbăriei din politica locală, este praf în vânt, palavrageală fără finalitate, consum de timp şi energie şi care nu duce la nimic constructiv.

OBSERVAŢIE IMPORTANTĂ

Strategia pentru Brasov pe care Ioan Ghişe - ca primar, o va promova împreună cu consilierii liberali este cea prezentata pe pagina de internet a primăriei la adresa : www.brasovcity.ro.Reperul doctrinar al activităţii politice a primarului Ghişe şi al colegilor săi , consilieri liberali este programul politic al PNL. Acesta se găseşte pe pagina de internet a partidului : www.pnl.ro

Cu o majoritate liberală de consilieri PNL în viitorul CL, VOM :

• da braşovenilor înapoi, decizia publică şi primăria furată de ‘cooperativa’.
• Readuce înapoi în structura de organizare a primăriei toate serviciile de gospodărirea rasului (reparaţii străzi, curăţenie pe domeniul public şi privat, iluminatul public, investiţiile, administrarea imobilelor) şi le vom trece sub directa coordonare a primarului
• reînfiinţa direcţia economică şi direcţia de relaţii şi comunicare.
• reintroduce primarul ca şi preşedinte şi membru, principal responsabil în comisiile tehnice de urbanism şi respectiv în comisia de circulaţie ale municipiului.
• desfiinţa dictatura şi ilegalităţile impuse de PSD şi ‘cooperativa’ în CL.
• organiza concurs pentru postul de secretar al municipiului.
• numi consilii de administraţie la societăţile comerciale de sub autoritate locala, în condiţiile legii.
• promova în aceste consilii de administraţie doar specialişti, tehnicieni, universitari, potrivit competentei profesionale şi nu pe criteriul apartenenţei politice.

PROGRAMUL ECONOMIC AL PRIMARULUI IOAN GHISE SI AL CONSILIERILOR LOCALI AI PNL

Programul economic propus de primarul Ioan Ghise concretizeaza viziunea privind imbunatatirea conditiei financiare a municipiului Brasov pentru o mai buna administrare în folosul cetatenilor brasoveni.

Directiile strategice pentru cresterea veniturilor bugetului local pentru urmatorii patru ani au ca si tinta valorificarea superioara a patrimoniului public si privat al municipiului Brasov. Aceste directii strategice prevad :

1 - Finalizarea rapida a vinzarii spatiilor comerciale catre actualii chiriasi, în conditiile legii 550/2002. Ulterior, din impozitele pe cladiri, taxele pe teren si cele pentru autorizatiile de constructie se vor constitui venituri de sute de miliarde de lei catre bugetul local.

Aspectul urbanistic al Centrului istoric al Brasovului se va imbunatati pe masura ce viitorii proprietari, actualii chiriasi ai acestor spatii comerciale, vor investi pentru refacerea fatadelor cladirilor.

Banii rezultati din aceaste vinzari de spatii comerciale se vor constitui pentru municipalitate ca si sursa pentru constructii de locuinte si reparatii de cladiri.

2 – Publicitatea pe domeniul public si privat al municipiului

Terenurile si stâlpii administraţi de către reţelisti se vor valorifica prin concesiune sau închiriere, după caz. Valorificarea în acest mod a acestor bunuri poate aduce sume de bani de ordinul sutelor de miliarde de lei în patru ani (de exemplu cu doar 10 milioane de lei/ metru pătrat/ patru ani calculaţi la 100 000 de metri pătraţi valorificaţi pentru publicitate, se pot genera ~ 1.000.000.000.000 – o mie de miliarde de lei ~ 25 de milioane de $, adică jumătate din veniturile bugetului local în anul 2004).

3 – Lista terenurilor libere de sarcini va fi făcuta publica pe Internet, pentru a creste interesul si accesul investitorilor pentru valorificarea mai eficienta a patrimoniului local.

Activitatea de evidenta si valorificare a patrimoniului public si privat va fi trecuta în limitele legii.

4 – Terenurile proprietate privata a municipiului aferente şoselei de centura ocolitoare a municipiului trebuiesc concesionate pentru ca prin valorificarea lor superioara de către agenţi economici privaţi sa duca la dezvoltarea economica a zonei si apariţia de noi locuri de munca,( la moteluri, parcări, magazine comerciale, benzinării).

5 - Organizarea si funcţionarea SPP= Serviciului Public Patrimoniu, se va încadra în prevederile Legii 3/2003 a administrării domeniului public si privat al unitatilor administrativ teritoriale. (A se vedea ce se petrece în modilegal în prezent, ca si efect al HCL nr. 104/2003, 105/2003, 242/2003, 19/2004 si nr. 31/2004).

Aceste HCL constituie actele administrative care stau la baza cadrului ilegal în care este administrat în prezent domeniul public si privat al Braşovului de către SPP.

Serviciile de administrare si valorificare a patrimoniului vor fi readuse sub autoritatea Primarului, în condiţiile legii.

6 - Se va urmări dezvoltarea de PPP= parteneriate public privat pentru mai buna valorificare si administrare a domeniului public si privat al municipiului. Principiile pe baza cărora se vor dezvolta colaborări de tip PPP vor fi : legalitatea, libera concurenţă, transparenţa, accesul liber la informaţiile de interes public si concordanţă cu strategia de dezvoltare locală a municipiului Brasov.

7 – Venituri din valorificarea celor ~ 9 000 de ha de pădure, revenite în proprietate municipiului prin efectul legii nr 1/ 2 000. Se vor aduce sume importante de bani la bugetul local prin valorificarea lemnului, a vânatului, a produselor forestiere şi a fructelor de pădure. CL va concesiona activitatea de exploatare a pădurii. Banii rezultaţi din toate aceste activităţi vor fi surse de alimentare a veniturilor municipiului.

Se estimează valori de ordinul sutelor de miliarde de lei.

8 – Valorificarea suprafeţelor utile din scoli, spatii si terenuri, suprafeţe care nu se folosesc în cadrul procesului de învăţământ. Creşterea veniturilor proprii ale şcolilor va duce la scăderea presiunii asupra bugetului local.

9 – Valorificarea superioară a reţelelor subterane si a stâlpilor administraţi în prezent de reţeliştii prestatori de servicii publice si care nu plătesc la bugetul local. SC CET, RAT, SC Electrica, Compania Apa si SC Romtelecom vor primi în concesiune terenurile, reţelele subterane si stâlpii proprietate publică pe care îi utilizează. Concesiunea şi închirierea acestor bunuri va aduce la bugetul local sume de ordinul sutelor de miliarde de lei.

Se va urmări evidenţierea suprafeţelor exacte din domeniul public si privat al municipiului care în prezent sunt folosite de aceşti reţelişti fără să plătească la bugetul local.

10 – Se vor concesiona traseele liniilor de transport public de calatori. Aceasta concesiune va reduce cheltuielile bugetului local pentru acest serviciu public.

11 – Se pot reduce cheltuielile pentru încălzirea în sistem centralizat prin aplicarea strategiei de termoficare propusă de primarul Ioan Ghişe. Se vor concesiona centralele si punctele termice si se va descentraliza producerea si distribuţia serviciului. Reparaţiile şi investiţiile în sistem se vor face din banii viitorilor concesionari ai serviciului. Astfel se vor reduce cu mult cheltuielile de la bugetul local pentru termoficare. De mulţi ani de zile aceste cheltuieli depăşesc 20% din veniturile anuale ale bugetului local.

Strategia de termoficare propusa de primar încă din 1998, valabilă si astăzi se găseşte pe Internet la adresa: www.ghise-ioan.ro. Aceasta strategie este în concordanţă atât ca soluţii tehnice cit si ca metode de finanţare, cu strategia de termoficare urbană propusă de Guvern în aprilie 2002 si compatibilă cu standardele europene în domeniu.

Dacă s-ar aplica strategia de termoficare propusă de primarul Ioan Ghişe, investiţiile pentru modernizarea CT, PT si a reţelelor s-ar face din fonduri private si s-ar economisi anual, zeci si sute de miliarde de lei de la bugetul local. În condiţiile în care în anul 2004 bugetul local s-a construit plecând de la un deficit de 11 milioane de $, reducerea cheltuielilor cu termoficarea ar constitui o foarte importantă sursă de venituri si o relaxare importantă a presiunii pe bugetul local.

O astfel de abordare a serviciilor de termoficare si de transport urban de calatori, ar economisi din bugetul local, în patru ani, sume de bani care depăşesc jumătate din veniturile bugetului local ale anului 2004. Se poate spune, prin abuz de limbaj ca daca s-ar urma astfel de politici, pentru transport si termoficare, atunci pe ansamblu, în patru ani s-ar executa 4 bugete si jumătate sau 5- cinci fata de patru, doar prin economiile care s-ar realiza cu aceste doua servicii publice.

12 - Pentru serviciile publice în general se va urmări deschiderea pieţei, spargerea monopolului în operarea serviciilor, crearea mediului concurenţial în limitele legii, concesiunea bunurilor publice, a reţelelor, a traseelor si a operării serviciilor pentru atragerea de fonduri pentru investiţii si reparaţii de la operatorii de servicii si nu de la bugetul local.

13 – Accesarea de fonduri europene nerambursabile si crearea de parteneriate avantajoase prin cofinantarea unor activităţi (bani europeni+ buget local + parteneri locali).

Vom reinfiinta în cadrul primariei serviciile Directiei de relatii si comunicare, pentru initierea de programe cu finantare europeana. Aceasta directie a fost desfiintata de catre PSD+PD, majoritari în Consiliul Local, în mandatul 2000- 2004, doar pentru ca DRC a initiat 21 de programe europene care în 2 ani de zile au adus venituri la bugetul local cat 15% din fondurile pentru investitiile municipiului în anul 2002. Experienta a demonstrat necesitatea si eficienta existentei unor astfel de servicii în structura de organizare a primariei. O majoritate liberala de consilieri în viitorul CL va reinfiinta astfel de servicii care sa aduca fonduri din dezvoltarea de programe cu finantare europeana.

14 – Pentru reducerea cheltuielilor bugetului local pentru gospodarirea si intretinerea spatiilor verzi din jurul blocurilor se vor oferi în folosinta gratuita catre AP= asociatiile de proprietari, aceste spatii pentru administrarea lor directa în conditiile PUG si PUZ, dupa caz, conform unor caiete de sarcini aprobate de CL.

15 – Reducerea cheltuielilor administrative:

a – de intretinere si functionare la cladiri publice, în mod special la scoli. Se pune în mod firesc intrebarea : CUM ?. Printr-un audit si management financiar mai performant. În acest sens se vor perfectiona administratorii si responsabilii pentru cladirile publice, conducatori de unitati, contabili, administratori pentru utilizarea mai eficienta a imobilelor publice si a banilor din bugetele unitatilor de invatamint.

b- aplicarea programelor de eficientizare a consumului de energie (electrica si termica) în cladiri publice (preponderent în unitati de invatamant, scoli, gradinite), programe initiate si derulate prin ABMEE – Agentia Brasov pentru eficienta energetica si protectia mediului.

16 – Se va urmari cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor locale prin Directia Fiscala a municipiului. Se va urmari organizarea si fundamentarea activitatii acestei directii pe baza indicatorilor de performanta. Se va urmari diminuarea ponderii criteriilor subiective în disciplinarea financiara a agentilor economici.

MENTIUNE : Pentru aplicarea tuturor acestor deziderate este insa necesara vointa politica exprimata prin votul majoritar în Consiliul Local. Pentru HCL privind banii vor fi necesare 14 voturi din 27 de consilieri, pentru HCL privind patrimoniul public si privat si asocierile municipalitatii vor fi necesare 18 voturi din 27 de consilieri.

O majoritate de consilieri ai PNL în Consiliul Local , în mandatul 2004-2008, va sustine prin vot propunerile de HCL în concordanta cu acest program economic minimal, propuneri ale Primarului Ioan Ghise.

Noi, primarul Ghişe împreună cu grupul liberal de consilieri care îl susţin prin vot în CL, propunem sa servim în continuare în mod corect şi cinstit dezvoltarea municipiului în interesul general de a oferi servicii publice de calitate mai buna pentru cetăţeni. Propunem sa promovam ordinea data de lege.

Ioan Ghişe merită reales primar al Braşovului, pentru că el şi echipa lui de consilieri liberali, propunem cetăţenilor un viitor în concordanţă cu trecutul nostru apropiat şi practica noastră politica.

ALEGE CINSTEA !

DATE PERSONALE DESPRE PRIMARUL IOAN GHIŞE

• născut la Mediaş, la 8 mai 1956;
• tatăl, Ioan, ofiter de aviaţie şi mai apoi de radiolocatie;
• mama, Maria, casnică, s-a ocupat de educaţia celor doi copii;
• fratele, Ciprian, profesor de informatică;
• şcoala generală şi liceul, la Liceul de cultură generală nr. 4 (actualul Colegiu naţional de informatică din Braşov), absolvit in 1975;
• stagiu militar la arma artilerie- 1975-1976;
• facultatea de matematica a Universităţii Braşov, absolvită în 1980;
• IEFS Bucuresti ( institutul de educatie fizica şi sport), secţia antrenori de sah, absolvit in 1987;
• profesor de matematica intre 1980 şi 1992;
• functii publice:
• director al liceului de informatică Braşov – intre 1990-1991;
• consilier judeţean – feb-oct. 1992 ;
• deputat in Parlament, sept 1992-iunie 1996 (comisiile permanente de buget, finante şi banci a Camerei Deputatilor- 1992-1995, comisia de administratie publica locala şi mediu – 1995-1996, comisia mixtă Senat + Camera deputaţilor, pentru ancheta şi cercetarea fenomenului de coruptie –1994-1995);
• primar al Braşovului, ales in iunie 1996, reales in iunie 2000;
• vicepreşedinte al Energies-Cities- asociaţie europeană a oraşelor, pentru energie şi mediu( 120 de capitale şi mari oraşe europene din 19 tari) ;
• limbi straine – franceza, engleza;
• pasiuni – politica şi sahul;
• stare materiala – proprietar (împreună cu soţia), al unei case cu teren – suprafaţa locuinţei 40 mp, a terenului 350 mp;
• nu am conturi în străinătate;
• nu am fost colaborator al fostei securităţi ca poliţie politică. CNSAS- (colegiul naţional pentru studierea arhivelor securităţii), confirmă prin decizia nr. …ca nu am colaborat cu politia politică.
• nu am fost membru al PCR.
• situaţia familială – sunt recăsătorit. Din prima căsătorie, sunt tatăl unei domnişoare de 18 ani.
• nivelul de expertiza in APL: am urmat numeroase cursuri şi seminarii pe teme de APL,
• Autor al Raportului despre starea administraţiei publice locale în România, document de referinţă prezentat şi dezbătut la Strasbourg, iunie–septembrie 2003 -- Comisia instituţională a CONGRESULUI PUTERILOR LOCALE ŞI REGIONALE DIN EUROPA (CPLR).

Contacte : -telefon la birou –direct- 414172, centrala 416550-int 121 / fax 472494, e- mail : ghise@brasovcity.ro / Internet : http://www.ghise-ioan.ro/