Strategia de termoficare a municipiului Brasov a fost realizata de primarul Ioan Ghise pe baza studiilor de speciaitate ale unor specialisti romani, germani si francezi. Aceasta strategie a fost prezentata de catre primarul Ghise in fata Consiliului Local la 26 noiembrie 1998. In acel Consiliu Local(mandatul 1996-200) propunerile primarului erau sustinute de doar 3 consilieri liberali dn cei 31 de membri ai Consiliului Local.

Abia in august 2001 majoritatea Consiliului Local a votat aceasta strategie pe care in decembrie 2002 a abandonat-o dupa ce o parte din consilierii locali ai PSD si PD s-au numit pe ei membri in Consililul de administratie al SC CET SA, societate care s-a format sub autoritatea Consiliului Local, dupa ce guvernul Nastase a transferat la nivel local centrala electrotermica Brasov din structura societatii de stat SC TERMOELECTRICA SA.

Guvernul PSD condus de Adrian Nastase, prin Ministerul Administratiei Publice, a promovat in aprilie 2002 strategia de termoficare urbana furnizata in sistem centralizat. Comparand st rategia de termoficare a municipiului Brasov propusa de primarul Ioan Ghise catre Consiliul Local inca din noiembrie 1998, cu strategia recomandata de guvern in aprilie 2002, se constata similitudini atat in ceea ce priveste metodele tehnice cat si solutile de finantare. Ramane in responsabilitatea Consiliului Local Brasov din mandatul 2000-2004 (compus majoritar din consilierii PSD+PD=18 voturi) ca dupa ce a aprobat in august 2001 descentralizarea termoficarii Brasovului, in decembrie 2002, a hotarat creearea monopolului termoficarii in Brasov prin fuziunea prin absortie a RA TERMO cu SC CET SA.

Prezentam mai jos strategia de termoficare a Brasovului propusa de primarul Ioan Ghise si la care in decembrie 2002 Consiliul Local a renuntat fara a o inlocui cu ceva mai bun

HCL nr 266 din 06-08-2001

privind aprobarea "Strategiei de termoficare a Municipiului Braşov";

Consiliul Local al Municipiului Braşov, întrunit în şedinţă extraordinară la data 6 august 2001; Analizând referatul nr. T. 24.849 din 25 iulie 2001 al Direcţiei Gospodărie Oraş - Serviciul Servicii Publice Municipale, prin care se propune aprobarea "Strategiei de termoficare a Municipiului Braşov"; In temeiul art. 38, alin. 2, lit. c, f , g şi art. 46 din Legea Administraţiei Publice Locale nr. 215/2001;

H O T A R A S T E

Art. 1. Se aproba " Strategia de termoficare a Municipiului Brasov", conform anexei nr. 1, care face parte integranta din prezenta hotărâre.

Art. 2. Primarul Municipiului Brasov va asigura ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri.

CAPITOLUL I. ANALIZĂ

OBIECTIVE

• Furnizarea căldurii şi a apei calde menajere la aproximativ 100,000 locuinţe (la blocuri) în mod continuu şi la preţul cel mai mic al G/Cal
• Modernizarea şi automatizarea centralelor şi a punctelor termice
• Îmbunătăţirea sistemului de încălzire şi apă caldă menajeră fără bani de la bugetul public.

Metoda de realizare a cestor obiective este crearea a 102 centrale termice independente de cartier.

Principiul de acţiune este descentralizarea sistemului actual din punct de vedere tehnic şi administrativ.

Premisa ştiinţifică este studiul de fezabilitate întocmit gratuit pentru Consiliul Local de domnul Roger Lapis, patronul, S.C. Caldorom.

Varianta tehnică propusă de danezi în studiul de fezabilitate – Planul Master – este exclusă din următoarele motive.

Cost – 102 mil. dolari – împrumut public, aproximativ 1020 miliarde lei, adică 4 bugete estimate ale anului 1999, ale Braşovului.

Timp de realizare a investiţiei 15 ani

Timp de returnare a împrumutului 15- 25 ani.

Cei 102 mil dolari – împrumut public – ar trebui returnaţi din costul G/Cal, cost care nu este precizat în studiu.

Ar fi lipsă de corectitudine financiară pentru că ar trebui să suporte din banii lor acest sistem, şi cetăţenii care nu sunt beneficiari ai încălzirii în sistem centralizat şi care se încălzesc cu gaz de la propriile lor instalaţii(teracote sau centrale de bloc sau de apartament)-

Realizarea tehnică a 102 centrale termice de cartier presupune transformarea celor 76 puncte termice în centrale termice prin instalarea cazanelor pentru încălzirea apei pe bază de gaz.

OBSERVAŢIE

Regula de aur a termoficării spune că cel mai eficient este să arzi combustibilul acolo unde foloseşti căldură.

Pentru independenţa energetică totală se vor putea instala la fiecare centrală termică existentă acum şi la fiecare punct termic ce se va transforma în centrală termică, cazane pentru păcură.

Cost aproximativ 3 miliarde lei/centrală.

Sursa de finanţare pentru transformarea punctelor termice în centrale termice şi modernizarea fiecărei din cele 102 centrale termice, cad în sarcina concesionarilor serviciului public de furnizare a agentului termic.

Ţinând seama de întregul sistem de relaţii dintre instituţii, de la sistemul de reţele şi perspectivele de finanţare a modernizării centralelor termice şi a punctelor termice se impune concesionarea de către Consiliul Local a acestui serviciu public la cel puţin 3 operatori (concesionare făcută pe criteriul geografic şi al sistemului de reţele).

• Zona Nord-Est deservită acum de CET
• Zona Astra deservită acum de SC Caldorom SA şi parţial de RA Termo
• Zona SC Roman SA, Metrom
• Restul oraşului, care este acum deservit doar de RA Termo

CAPITOLUL II. SOLUŢIA TEHNICĂ

II. Tehnic vorbind paşii strategici sunt următorii

II.1 Transformarea în mod progresiv a punctelor termice în centrale termice.

Centralele vor funcţiona pe gaz cu posibilitatea de folosire a unui combustibil lichid (păcură, motorină, CLU etc.)

II. 2 Modernizarea în mod progresiv a centralelor de cartier care există şi funcţionează pe gaz.

II. 3 Crearea substaţiilor de bloc sau grupe de blocuri.

Aceste substaţii vor produce apă caldă menajeră şi reglaj automat la încălzirea blocului cu contorizare la intrarea fiecărei substaţii de bloc.

II. 4 Revizuire şi reparaţie a reţelelor secundare de la centrală pană la beneficiar. Dacă este necesară chiar înlocuirea.

II. 5 Instalarea contoarelor de apă caldă menajeră individual pe apartament.

CAPITOLUL III. GESTIUNE

III. 1 Promovarea modalităţii de facturare mai aproape de realitate prin introducerea unui tarif binom (parte fixă şi parte variabilă a preţului G/Cal).

III. 2 Promovarea structurilor asociative care permit să se pună în practică fiecare construcţie de substaţie de bloc.

Obiectiv este un minim de 120 de apartamente pentru fiecare substaţie.

120 este o cifră minimă din punct de vedere economic.

Astfel, într-o centrală termică se va putea folosi alternativ combustibil, gaz sau păcură în funcţie de eficienţă.

Eventuala presiune scăzută a gazului pe reţea, va duce la folosirea combustibilului păcură.

Suficienta presiune la gaz va face să se realizeze căldură pe bază de gaz, folosind cel mai ieftin combustibil.

Menţinerea în continuare a sistemului de reţele care vin de la producătorii industriali : CET, SC Roman, SC Rulmentul, va da posibilitatea centralelor termice de cartier să cumpere în anumite împrejurări (în funcţie de interes al cetăţenilor şi de oferta industrialilor) această marfă care este căldură de la aceşti producători industriali.

Astfel, se dă posibilitatea cetăţenilor grupaţi în asociaţii de furnizare a căldurii la centrale termice independente să îşi aleagă cum îşi procură marfa – agent termic:

• De la centralele termice proprii care produc căldură pe bază de gaz sau pe bază de păcură, sau cumpără agentul termic de la producătorii industriali pentru că ar putea eventual să furnizeze la preţ mai scăzut (vezi cazul CET care produce căldură prin cogenerare ca reziduu la producţia de electricitate).

ATENŢIE

Interesul industrialilor este tot mai scăzut pentru producerea gazului termic pentru cetăţeni (vezi cazul CFR-Triaj, Carfil, Carpatex), din următoarele motive:

• Nu au obiectul de activitate producerea căldurii – ei o fac acum doar în virtutea unei inerţii şi a interesului pentru a folosi păcura cetăţenilor
• Interesul de moment al industrialilor să producă agent termic pentru cetăţeni este doar pentru că se amestecă de-a valma acelaşi cazan păcură cumpărată de RA Termo pentru căldura cetăţenilor cu păcura industrialilor pentru a încălzi propriile hale şi instalaţii.
• Este previzibilă soarta ca societăţi comerciale ca SC Roman SA, SC Rulmentul SA, Metrom, Carfil şi oricum independentă soarta încălzirii blocurilor de locuinţe.
• Şantajul industrialilor faţă de RA Termo va creşte pentru a recupera cele aproximativ 27 miliarde datorate de către RA Termo către furnizori (vezi cazul CET care în fiecare iarnă opreşte furnizarea căldurii la 100.000 cetăţeni braşoveni, când vrea şi cum vrea conducerea din Bucureşti a Conel sau un secretar de stat de la Ministerul Industriilor).

Aceste condiţionări tehnice, financiare şi subiective obligă la crearea independenţei pentru cetăţeni în a-şi produce şi utiliza agentul termic în locuinţe.

Soluţia este unică şi decurge de la sine.

Se vor crea 102 centrale termice de cartier şi se va desfiinţa monopolul RA Termo (ea este instituţia publică producătoare de datorii şi generatoare scumpă şi ineficientă ca parametri a agentului termic pentru cetăţeni şi stat).

De fapt, în loc să fie o instituţie specializată pentru serviciul public de furnizare a agentului termic, RA Termo face un deserviciu public (datorii de miliarde într-un sac fără fund şi Termo vinde cetăţenilor braşoveni frig).

III. 3 Promovarea unei gestiuni pentru asociaţii de proprietari în scopul de eficientizare a contoarelor pentru apa caldă menajeră.

• 4 Promovarea unei norme metodologice pentru asociaţiile de proprietari, normă care să definească condiţiile de reparaţie a cheltuielilor comune pentru încălzire şi apă caldă menajeră.

CAPITOLUL IV. MIJLOACE

• 1 Acţiunile de la II.1 şi II.2 se pot realiza în 3 ani prin economie de gestiune faţă de situaţia din prezent.

Finanţarea intră în sarcina concesionarului de serviciu.

IV. 2 În această perioadă intermediară de 3 ani, furnizorul de energie furnizează în continuare agent primar.

IV. 3 În scopul ca viitorii concesionari să aibă o putere financiară suficientă teritoriul oraşului va fi împărţit în cele 3 zone menţionate fără a se ţine cont de localizarea producătorilor industriali.

Această divizare va permite să nu se amestece responsabilităţile şi se va promova o distribuţie mai raţională a beneficiarilor.

OBSEVAŢII

• S-ar putea eventual menţine pentru RA Termo transformarea în societate comercială tot ce nu este în zona I – CET şi zona II – Astra.
• Desprinderea totală a blocurilor care doresc centrale termice de bloc sau de scară, şi care acum depind de centrale termice sau de puncte termice, se va putea face doar pentru toţi cei dependenţi acum de sursa de agent termic DEODATĂ.

Motivul este că dacă, de exemplu, de la centrala termică ce alimentează 8 blocuri s-ar desprinde doar 3 blocuri şi pe rând, cei care rămân conectaţi la centrala termică vor plăti mai mult deoarece preţul G/Cal are componente fixe (eventual se poate prezenta detaliat acest aspect).

Concluzia este că : sau nu se desprinde nici un bloc de la o centrală termică sau se desprind toate odată.

Aici apare responsabilitatea morală şi administrativă a Consiliului Local privind acordarea posibilităţii unor blocuri să se desprindă de la reţea, lor scăzându-le preţul în timp ce aceia care răman în reţea (cei cu posibilităţi materiale mai reduse) vor plăti mai scump G/Cal.

Aceasta este o chestiune de justiţie socială şi egalitatea şanselor.